Senatul rezolva problema Serbiei
Senatul Romaniei a amanat hotararea asupra Acordului de stabilizare si de asociere al Serbiei la Uniunea Europeana, dat fiind faptul ca negocierile comisiei romano-sarbe privind solutionarea revendicarilor minoritatii romanesti din Timoc nu au dus la nici un rezultat. Romanii din Timoc au fost in mod repetat victimele presiunii autoritatilor, atat la alegerile pentru consiliile nationale ale minoritatilor din Serbia, cat si la recensamant.
Desi au promis in repetate randuri ca politica agresiva a Serbiei fata de romanii din Timoc se va schimba, autoritatile de peste granita nu au reusit sa ajunga la un acord cu delegatia din Romania asupra acestui subiect. In cadrul vizitei lui Traian Basescu in Serbia, omologul sau a declarat, alaturi de o seri de alti oficiali sarbi, ca va rezolva problema presiunilor la care sunt supusi romanii din Timoc. Promisiunile politicienilor s-au dovedit a fi vorbe in vant la intalnirea comisiei mixte romano-sarbe, care urma sa traseze niste termene clare si sa stabileasca etapele in ceea ce priveste masurile pe care autoritatile sarbe trebuiau sa le ia in problema respectarii drepturilor romanilor din Timoc. Insa, in cadrul acestei intalniri, sarbii au refuzat sa-si ia angajamente in aceasta directie. Reprezentantii Romanian Global News au incercat sa ia legatura cu ministerele de Externe romane si sarbe pentru confirmarea oficiala a acestei intalniri, insa amandoua au refuzat sa dea vreun raspuns.
Senatul spala rusinea Camerei
Una din ultimele sanse de a le atrage sarbilor atentia asupra importantei respectarii drepturilor romanilor din Timoc a ramas, astfel, votul asupra acordului de asocierea a Serbiei la Uniunea Europeana. Camera decizionala la acest proiect de lege este Senatul Romaniei, unde atat Presedintele Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni, senatorul Viorel Badea, cat si Presedintele Comisiei pentru Politica Externa, senatorul Titus Corlatean, au declarat ca respectivul acord nu va fi ratificat in lipsa unei actiuni clare a Serbiei de acordare de drepturi pentru romanii/vlahii din Timoc, adauga Romanian Global News.
Senatul, prin Biroul Permanent, a aprobat, in sedinta de luni, amanarea discutarii proiectul legii de ratificarea a Acordului de stabilizare si de asociere al Serbiei la Uniunea Europeana in Comisiile de specialitate ale Senatului. Presedintele Comisiei romanilor de pretutindeni din Senat, senatorul Viorel Badea, a facut acest anunt pentru Agerpres, precizand ca propunerea de amanare a dezbaterii proiectului a fost inaintata de presedintele Comisiei pentru politica externa, Titus Corlatean , ca urmare a faptului ca discutiile cu autoritatile sarbe privind respectarea drepturilor comunitatii romanilor din Serbia nu au avut nici un rezultat.
“In sedinta de azi a fost amanata dezbaterea in Comisii a Acordului de asociere a Serbiei la Uniunea Europeana, precizandu-se faptul ca pana la acest moment nu am avut nici un rezultat in discutiile avute la nivel de comisii cu partea sarba in ce priveste functionarea unor chestiuni puse in atentie de comunitatea vlahilor din Serbia. Propunerea a fost promovata de Comisia raportoare, care este Comisia pentru politica externa si sustinuta de Comisia romanilor de pretutindeni. Proiectul Acordului va fi discutat si in Comisia juridica, care va trebui sa avizeze proiectul”, a explicat Viorel Badea. Presedintele Comisiei romanilor de pretutindeni a adaugat ca “trebuie permanent sa monitorizam cu atentie situatia comunitatilor vlahilor din Serbia si daca partea sarba isi respecta promisiunile facute in discutiile cu noi”.
Deputatii nu se sinchisesc
Contactati de corespondentul Romanian Global News din Timoc, liderii romanilor/vlahilor din zona au declarat ca acuzatiile impotriva sutelor de romani din zona Petrovat, care sunt anchetati de politia si procuratura sarba, nu au fost retrase si nu a fost sesizat nici-un semn al autoritatilor de la Belgrad care sa anunte o noua abordare fata de numeroasa comunitate de romani/vlahi din Timoc.
Camera Deputatilor a trecut in 18 octombrie proiectul de lege prin care Romania isi da acordul de asociere a Serbiei la Uniunea Europeana (UE). Decizia asupra acestei probleme era un instrument politic de negociere considerabil pentru ca Romania sa se asigure ca cei 300.000 de romani din valea Timocului isi pot exercita dreptul la identitate nationala. Lucrul cu adevarat rusinos este faptul ca proiectul a trecut cu 272 de voturi pentru, doua abtineri si doar doua voturi impotriva. Impotriva Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare si asociere intre Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de o parte, si Republica Serbia, au votat doar social-democratii Tudor Pantaru si Sorin Constantin Stragea.
Comisia de fond pentru acest proiect de lege a fost Comisia pentru politica economica, reforma si privatizare, un indicator al faptului ca interesul Romaniei pentru Serbia este unul prioritar economic. Expunerea de motive facuta de guvernul Romaniei si semnata de Primul Ministru Emil Boc nu cuprinde niciun cuvant despre romanii din Serbia. Niciun membru din Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni sau vreunul din deputatii si senatorii alesi in Circumscriptia 43 de romanii de pretutindeni nu a avut vreo interventie pe marginea acestei hotarari. Unii chiar au votat pentru acest proiect de lege, fiind astfel chiar mai vinovati decat colegii lor, pentru ca erau constienti de situatia in care se gasesc romanii din Serbia, al caror statut de minoritate nationala este in mod continuu periclitat.
Presiunile autoritatilor sarbe
„Din nefericire, in Serbia, autoritatile practica un joc dublu si i-au divizat pe romani in doua grupe, respectiv romani si vlahi. Astfel, romanii din Voivodina beneficiaza de unele drepturi garantate de Constitutia Serbiei, au scoli, biserici si reviste culturale in limba romana. Situatia este complet diferita in Timoc, unde se practica o politica de asimilare a romanilor (considerati vlahi). In aceasta regiune, unde exista sate intregi cu populatie compact romaneasca, nu exista nici o scoala cu predare in limba romana sau mass-media romaneasca si, cu mare sacrificiu din partea preotului Boian Alexandrovici, exista doar doua biserici ortodoxe romane. De asemenea, exista presiuni constante asupra liderilor comunitatilor de romani din Timoc, presiuni ce s-au intensificat in ultimul timp din cauza faptului ca se apropie recensamantul din Serbia. In acest sens, am cerut public autoritatilor din Serbia sa reglementeze situatia nefireasca de nerespectare a drepturilor etnicilor romani, mentionand ca Romania, in cazul nesolutionarii revendicarilor comunitatilor romanesti, se va opune aderarii Serbiei la Uniunea Europeana, din moment ce acest stat nu respecta drepturile fundamentale ale Uniunii Europene”, a declarat Viorel Badea intr-un interviu acordat Gazeta de Cluj.
Vasile Barbu, membru al Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane, cu sediul in Novi Sad, a aratat ca, la recensamantul din 2002 in provincia autonoma Voivodina, un numar de 38.000 de persoane si-au facut publica apartenenta la minoritatea romana, iar in Serbia de nord-est unde, conform statisticilor neoficiale, exista peste 300.000 de romani, numai 4.500. Inainte de inceperea recensamantului de anul acesta, autoritatile sarbe au inceput presiunile asupra romanilor de la varf, astfel, Dragan Demic, Bojan Trailovic si Milica Nesic, reprezentanti ai Partiei Democrate a Rumanilor din Serbia (PDRS), au fost judecati pentru pretinsa falsificare a listelor la alegerile pentru Consiliile nationale ale minoritatilor din Serbia, desfasurate in iunie 2010. Alegerile au fost precedate de o campanie agresiva a autoritatilor sarbe impotriva celor care s-au inscris pe listele romanesti, cu anchete in masa si intimidari ale politiei, dar si cu acuzatii la adresa Romaniei ca ar incerca asimilarea vlahilor de pe Valea Timocului. Peste 300 de localnici din Petrovac si Pojarevac au fost ridicati noaptea din casele lor. Acestia au fost amenintati si facuti tradatori pentru „vina" de a se fi inscris pe listele romanesti. Dragan Demic, Bojan Trailovic si Milica Nesic au fost inculpati si judecati de Tribunalul din Petrovac. La recensamant au fost folosite diferite subterfugii pentru inregistrarea altei identitati nationale decat cea reala. Desi operatorii puteau vorbi romana daca stiu, in momentul in care cel care le raspundea a declarat ca este Ruman si vorbeste Rumaneste, recenzorul schimba limba si adresa intrebarea in limba sarba pentru a-l forta pe cel recenzat sa raspunda in sarba ca este Vlah. Pe formularul de recenzat nu este prevazut ca persoana recenzata sa si semneze, drept pentru care exista suspiciunea ca formularele au fost schimbate, in special cele in care sunt inscrisi romani, atunci cand au fost centralizate.
Diana Gabor
