Guvernul grec, pe muchie de cutit
Criza economica a Greciei a avut profunde repercusiuni asupra vietii politice din peninsula. Dupa anuntul ca nu mai are bani decat pana la mijlocul lunii decembrie, statul elen a obtinut un ajutor financiar de 130 de miliarde de euro din partea tarilor europene. Insa premierul a anuntat organizarea unui referendum privind acceptarea acestui sprijin, care a provocat o noua criza pe pietele financiare. La sfarsitul saptamanii trecute, George Papandreou a fost pus in fata unui vot de incredere al Parlamentului si s-a aratat dispus sa renunte atat la referendum, cat si la functie.
Sfarsitul de saptamana a fost unul extrem de tensionat pentru Grecia. Dupa ce joi, surse citate de Reuters anuntau ca premierul este dispus sa demisioneze pentru a face loc unui guvern de coalitie, a doua zi George Papandreou a fost supus votului de incredere al Parlamentului. Papandreou s-a confruntat vineri seara cu un vot de incredere in Parlament privind planul european de salvare a Greciei.
Referendumul si demisia
Premierul grec, care anuntase organizarea unui referendum pe tema planului european de ajutor, s-a declarat joi dispus sa renunte la acest proiect, dupa ce doua deputate socialiste au precizat ca nu vor acorda vineri votul de incredere Guvernului grec, care ar pierde astfel majoritatea in Parlament, redusa la 150 de voturi din totalul de 300. Deputatele disidente au protestat astfel fata de proiectul de referendum privind planul european de ajutor, cerut de Papandreou, contestat de asemenea de cinci ministri.
De asemenea, prim-ministrul grec a incheiat un acord cu ministrii cabinetului sau prin care se arata de acord demisioneze pentru a permite formarea unui guvern de coalitie daca acestia il vor ajuta sa castige votul de incredere in Parlamentul grec. „I s-a spus ca trebuie sa renunte la functie calm, in scopul de a-si salva partidul (Pasok). A fost de acord sa demisioneze. A fost foarte civilizat, fara dusmanie”, a declarat sursa guvernamentala a agentiei internationale de presa.
Imaginea lui Papandreou s-a deteriorat si in randurile propriei tabere politice dupa ce a propus organizarea unui referendum privind acceptarea ajutorului financiar din partea institutiilor de creditare europene, cu toate conditiile impuse de acestia. Propunerea premierului a cauzat un soc pe pietele financiare si in randul liderilor tarilor europene, mai multi membri ai guvernului sau, printre care ministrul de Finante Evangelos Venizelos, incercand sa atenueze efectele acestor declaratii. Opozitia conservatoare, care pana acum se declara impotriva planului de salvare a Greciei, a cerut demisia primului-ministru si organizarea de alegeri anticipate peste sase saptamani.
Totul sau nimic
In cadrul unei intalniri a G20 la Cannes, presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au avertizat ca Atena nu va mai primi un cent din ajutorul financiar pana nu isi va indeplini angajamentele fata de zona euro. Decizia de a acorda Greciei inca o transa din sprijinul financiar european a fost luata dupa ce Guvernul a anuntat ca, fara acesti bani, statul va intra in incapacitate de plata pana la mijlocul lunii decembrie.
Grecia ar fi trebuit sa primeasca transa in luna noiembrie, parte a primului pachet de ajutor financiar extern de 110 miliarde de euro, lansat anul trecut, insa liderii zonei euro au avertizat ca nu vor aloca banii pana cand grecii nu vor decide sa-si respecte obligatiile asumate in al doilea pachet financiar, convenit la sfarsitul lunii octombrie. Liderii tarilor din zona euro, intre care si Grecia, au ajuns saptamana trecuta la un acord pentru un al doilea pachet de ajutor financiar destinat statului elen, de 130 miliarde de euro. In plus, datoriile statului catre detinatorii privati de obligatiuni ar urma sa fie reduse cu 50%.
Ministrul francez al Afacerilor Europene a subliniat gravitatea situatiei in care Grecia nu accepta targul pus pe masa de catre liderii europeni. „Neacceptarea planului inseamna iesirea din euro, neacceptarea planului pentru greci inseamna iesirea din Europa”, a declarat Jean Leonetti pentru postul de radio Europe 1, adaugand ca nu doreste sa se intample acest lucru. Ministrul francez a reafirmat ca o renuntare a Greciei la euro si din Uniunea Europeana nu ar trebui sa destabilizeze zona euro, „pentru ca nu doar le-am spus grecilor sa-si asume responsabilitatile si ca si le vor asuma, dar in acelasi timp am prevazut masuri de protectie”, a precizat el. „Daca Grecia iese din (zona) euro si din Europa sunt temeri privind un efect de contaminare. Am luat masuri de protectie”, a adaugat ministrul, cu referire la deciziile de recapitalizare a bancilor si cresterea puterii Fondului European de Stabilitate Financiara (FESF), decise la 27 octombrie, in cadrul unui summit al zonei euro, la Bruxelles.
Afara din zona euro?
Din punct de vedere juridic, Comisia Europeana a anuntat ca iesirea din zona euro nu este prevazuta de tratatele europene si ca acestea nu prevad decat o iesire din Uniunea Europeana. Premierul grec George Papandreou a subliniat joi ca miza pentru Grecia este de a pune in aplicare planul european anticriza din 27 octombrie, in caz contrar existand riscul unei iesiri din zona euro, si a considerat „catastrofala” organizarea unor eventuale alegeri anticipate. „Respingerea (planului) in cadrul unui referendum, organizarea de alegeri sau absenta majoritatii in favoarea planului inseamna iesirea din zona euro. Acest grup parlamentar si acest Guvern au nevoie de stabilitate pentru a conduce tara catre ziua de maine”, a adaugat el, confirmand ca nu intentioneaza sa demisioneze pentru moment in pofida frondei ministrilor si a deputatilor.
Papandreou a declarat totusi ca va discuta cu opozitia de dreapta, care a promis sa voteze in favoarea planului european dar care a cerut abandonarea proiectului de referendum si formarea unui Guvern de tranzitie inaintea alegerilor anticipate. Chiar in timpul reuniunii parlamentare, ministrul de Finante, numarul doi in Guvern si in randul majoritatii, Evangelos Venizelos, i-a cerut imediat sa anunte renuntarea oficiala la proiectul sau de referendum, aflat la originea crizei care afecteaza tara si toata zona euro.
Diana Gabor
Evolutia crizei grecesti
(sursa: Mediafax)
Grecia, tara cu cele mai mari dificultati financiare din zona euro, traverseaza o criza a datoriilor care isi are radacinile in situatia din 2009, relateaza AFP, care prezinta o cronologie a principalelor momente ale acesteia.
2009
– octombrie: Noul Guvern al lui George Papandreou ridica previziunea de deficit public a tarii pentru 2009 (12,7 la suta fata de 6 la suta).
– decembrie: UE trage semnalul de alarma privind starea finantelor publice ale Greciei, agentiile de rating reduc nota datoriei sale suverane.
2010
– 23 aprilie: Grecia, a carei datorie se ridica la 350 de miliarde de euro, se hotaraste sa ceara ajutor international. La inceputul lui mai, UE si FMI acorda un plan de imprumut de 110 miliarde de euro Atenei care adopta un plan de austeritate.
– 5-6 mai: A treia greva generala si manifestatii violente, soldate cu trei morti.
2011
29-30 iunie: Nou plan de austeritate si de privatizare. La 21 iulie, zona euro acorda un al doilea plan de ajutor in valoare de 159 de miliarde de euro si prevede consolidarea Fondului european de stabilitate financiara (FESF), infiintat in mai 2010.
– 2 septembrie: Creditorii Greciei (UE, FMI si BCE), care au constatat un derapaj important in conturile publice, isi suspenda misiunea la Atena dar revin la sfarsitul lui septembrie.
– 20 octombrie: Noua lege de austeritate pe fondul unei greve generale si a unor manifestatii violente soldate cu un mort.
– 27 octombrie: Acord european pentru salvarea Greciei (reducerea cu 100 de miliarde de euro a datoriei sale, noi imprumuturi internationale).
-31 octombrie: George Papandreou decide sa supuna planul european unui referendum.
– 2 noiembrie: Europenii suspenda ajutorul financiar si someaza Atena sa se pronunte in afara unui referendum asupra ramanerii sale in zona euro.
– 3 noiembrie: Summit G20 la Cannes (Franta) pe fondul zvonurilor privind demisia Guvernului grec. Papandreou se declara dispus sa renunte la proiectul sau de referendum pentru a garanta planul de salvare.
