Două treimi dintre români ar prefera asigurările private

Aproape jumătate dintre români (48%) au apelat în ultimul an în majoritate sau exclusiv la serviciile medicale de stat, în timp ce o treime dintre români au apelat doar la acest tip de servicii. Doar 10% dintre români au apelat în majoritate sau exclusiv la servicii medicale private.
Jumătate dintre respondenţi declară că sunt de acord să aloce o parte a sumelor plătite pentru asigurările de sănătate pentru a beneficia de servicii medicale private.

Un sondaj efectuat în luna iulie de CSOP la cererea Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei (AID) cu privire la percepţia corupţiei şi calităţii serviciilor în sistemul de sănătate din România relevă că aproape jumătate dintre români ar apela la serviciile medicale din sistemul privat dacă ar avea posibilităţi materiale mai mari. Principalul motiv este încrederea mult mai mare pe care o au românii în medicii care lucrează în sistemul privat de sănătate, dar şi din cauză că în sistemul de stat oamenii sunt nevoiţi să îşi procure singuri medicamentele şi materialele necesare pe timpul spitalizării, plus acordarea de atenţii şi bani personalului medical.

Peste 40% dintre români nu au fost la medic în ultimul an

Conform sondajului CSOP, 41% dintre intervievaţi nu au apelat deloc în ultimul an la serviciile medicale, iar 36 de procente au preferat numai clinicile de stat. Şapte la sută dintre români spun că au apelat şi la serviciile clinicilor private, în timp ce 12% spun că au preferat să apeleze în majoritate la clinicile din sistemul medical de stat, iar trei la sută au apelat doar la sistemul medical privat.
Dintre românii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, 45% nu au apelat deloc la servicii medicale în ultimul an, 31 de procente au ales doar sistemul sanitar de stat, 13% au mers în majoritate la clinicile de stat, 9% au mers în majoritate la clinicile private şi doar două procente dintre aceştia au apelat doar la sistemul medical privat.
În eşantionul cuprins între 25 şi 39 de ani, 49% dintre români nu au apelat deloc în ultimul an la serviciile medicale, iar 27% au mers doar la clinicile de stat. De asemenea, 13% au apelat în majoritate la serviciile medicale oferite de clinicile din sistemul sanitar de stat, în timp ce 7% au preferat în majoritate clinicile private. Doar cinci la sută dintre românii din această grupă de vârstă au preferat să apeleze doar la clinicile private.
Dintre cei cu vârste cuprinse între 40 şi 54 de ani, 43 de procente nu au apelat deloc la servicii medicale, 36 la sută au apelat doar la clinicile de stat, 10% spun că au apelat în majoritate la clinici de stat, şapte procente – în majoritate la clinici private, iar patru la sută au mers doar la clinicile private.
De asemenea, 31% dintre persoanele care au vârsta de peste 55 de ani nu au apelat deloc la servicii medicale, 48% spun că au ales doar clinicile de stat, 14 procente au ales în majoritate clinicile de stat, şase la sută spun că au preferat în majoritate serviciile medicale oferite de clinicile private şi doar un procent au apelat la serviciile medicale din clinicile private.
Proporţia cea mai mare a persoanelor care nu au mers deloc la medic în ultimul an provine din mediul rural – 45%. Tot cei din mediul rural au apelat la serviciile medicale de stat în proporţie de 38%, opt procente au preferat clinicile de stat, şase la sută au ales în majoritate clinicile private şi doar 3% au apelat la serviciile medicale din sistemul privat. În ceea ce priveşte mediul urban, 41% dintre persoane nu au apelat la niciun serviciu medical, 34% au mers doar la clinicile de stat, 16% au preferat să apeleze în majoritate la serviciile de stat şi doar un procent au mers doar în clinicile private.

Veniturile, o problemă

Sondajul AID relevă că 41 de procente dintre persoanele care nu au apelat deloc la medic anul acesta au venituri sub o mie de lei per familie, iar 42% dintre aceştia au ales doar clinicile de stat. 12 procente dintre persoanele cu venituri sub o mie de lei au apelat în majoritate la clinicile de stat, cinci la sută în majoritate la clinicile private şi doar un procent şi-a permis să aleagă o clinică privată.
Dintre românii cu venituri cuprinse între 1000 şi 2000 de lei per familie, 38% nu au mers deloc la medic în ultimul an, iar alte 42% au apelat doar la serviciile medicale de stat. Zece procente dintre cei care fac parte din această categorie au ales în majoritate clinicile de stat, 6% în majoritate clinici private şi doar 3% au preferat doar clinicile private.
Dintre românii cu venituri cuprinse între 2.000 şi 3.000 de lei per gospodărie, 45% nu au apelat deloc în ultimul an la serviciile medicale, 29% au mers doar la clinicile de stat, 14% au preferat în majoritate clinicile de stat, 9% au preferat în majoritate clinicile private, iar două procente spun că au ales doar clinicile private.
42% dintre respondenţii care au venituri de peste 3.000 de lei per gospodărie nu au apelat deloc în ultimul an la serviciile medicale, iar 36% au ales doar clinicile de stat. Deşi veniturile le-ar fi permis şi alte opţiuni, 8% au preferat în majoritate doar clinicile de stat, şi doar 10% au preferat să apeleze în majoritate la serviciile medicale oferite de clinicile private. Doar cinci procente dintre românii care provin din familii cu venituri de peste 3.000 de lei şi-au permis să apeleze doar la clinicile private.
Pentru 47% dintre intervievaţi, motivul principal pentru care au apelat la clinicile de stat este lipsa banilor necesari şi doar 21% spun că au încredere în competenţa medicilor care lucrează în aceste clinici. Nouă procente susţin că la clinicile de stat beneficiază de servicii medicale, în timp ce 7% spun că nu există clinici private pe raza localităţii în care locuiesc, iar şase procente au ales să apeleze la clinicile de stat din cauza inexistenţei asigurărilor private de sănătate. Doar un procent dintre respondenţi susţin că nu au încredere în sistemul medical privat şi tot un procent dintre români spun că dotarea din clinicile de stat este superioară celei din clinicile private.
În funcţie de mediul din care provin, din mediul rural 46% spun că nu au avut banii necesari pentru a apela la servicii medicale private şi drept urmare au ales clinicile de stat, 19% au încredere mai mare în medicii din clinicile de stat, în timp ce 13% spun că nu au servicii medicale private în localitatea lor. Orăşenii au preferat în proporţie de 49% clinicile de stat, din cauza lipsei banilor, iar 22% spun că au încredere mai mare în medicii din aceste clinici decât în cei care lucrează în clinicile private.
Dintre respondenţii care au apelat la clinicile private, 25 de procente consideră că serviciile medicale sunt mai bune, 18% au încredere în competenţa medicilor, 15 procente consideră că aceste clinici sunt mult mai bine organizate, iar 11 procente susţin că preferă să achite costurile consultaţiilor decât să dea şpagă.

Asigurările de sănătate private, o opţiune

Jumătate dintre respondenţi ar dori să aibă posibilitatea de a utiliza o parte a contribuţiilor lor salariale de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru a beneficia de serviciile medicale oferite de clinicile private (într-un sistem de asigurări de sănătate complementar public-privat).
Persoanele tinere, cu vârsta cuprinsă între 15-42 ani și 25-39 de ani sunt cele mai interesate de a plăti asigurări pentru servicii medicale private (75%, respectiv 77%). Interesul variază semnificativ si în funcţie de venit. Astfel, 77% din persoanele cu venitul pe gospodărie mai mare de 3.000 lei sunt interesate să plătească asigurări pentru servicii medicale private spre deosebire de doar 54% din persoanele cu venit mai mic de 1.000 lei.
Atunci când au fost internaţi într-o unitate sanitară din sistemul public, 41% dintre români au avut asigurate medicamentele şi instrumentele necesare pentru toată perioada spitalizării, în timp ce doar 19% susţin că şi le-au procurat din resurse proprii sau cu ajutorul familiei, iar 38% decalară că nu au avut nevoie niciodată de spitalizare.

Unu din trei români a dat şpagă

Din punctul de vedere al percepţiei publice, toţi factorii menţionaţi (Fraudarea fondurilor prin deturnarea procedurilor de achiziţii publice şi acordarea de contracte preferenţiale pentru medicamente şi consumabile, Lipsa integrităţii personalului din serviciile de sănătate, Subfinanţarea sistemului sanitar, Incompetenţa personalului de conducere, Legislaţia neclară referitoare la modul de decontare a serviciilor medicale efectuate de privaţi din fonduri publice, Inexistenţa măsurilor de sancţionare a personalului corupt) sunt consideraţi în aproximativ egală măsură ca având multă şi foarte multă importanţă în apariţia corupţiei. În acest context, marea majoritate a românilor – 89 de procente – spun că sunt de acord cu existenţa unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor din sistemul sanitar.
Unu din trei români spun că a oferit bani sau atenţii în ultimul an unor cadre medicale din sistemul public de sănătate. Cei cu vârsta între 15 şi 24 de ani au oferit atenţii sau bani cadrelor medicale din sistemul public în proporţie de 27%, cei între 25 şi 39 de ani sunt în proporţie de 31%. De asemenea, 33 la sută dintre românii cu vârste între 40 şi 54 de ani au dat şpagă cadrelor medicale din sistemul de stat, în timp ce 29 de procente sunt peste 55 de ani.
Mai bine de jumătate dintre respondenţi consideră că în România o persoană nu poate avea succes fără să fie coruptă (a da sau a lua mită, a se folosi de poziţia deţinută în vederea obţinerii de favoruri), această convingere fiind în egală măsură între persoanele din mediul rural, dar şi printre persoanele din mediul urban.

Liana Mureşan
redactie@gazetadebistrita.ro