Dosarul Mya se lasa cu suspendare

Instanţa Tribunalului Bistriţa-Năsăud şi-a spus cuvântul în cazul celebrului „dosar Mya” – Maria Moraru a fost condamnată la două luni închisoare cu suspendare, iar ceilalţi doi inculpaţi din dosar, Emil Moraru şi Alexandrina Gîţ au primit fiecare o condamnare la o lună închisoare… tot cu suspendare. Un al patrulea inculpat din dosar, Viorica Fustos, a fost achitat.
Cei patru au fost acuzaţi de „iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7)”.

Dosarul cu numărul 2795/112/2008 a fost înregistrat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud în urmă cu trei ani, având ca obiect iniţierea, constituirea de grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7).
Inculpaţii din dosar, patru la număr – Maria Moraru, Emil Moraru, Alexandrina Gîţ şi Viorica Fustos – erau acuzaţi că ar fi obţinut credite de la CEC Bank folosindu-se de acte false.

Decizia judecătorilor a fost blândă

Dosarul Mya a ajuns pe masa magistraţilor Tribunalului Bistriţa-Năsăud în urmă cu trei ani, mai precis pe data de 23 octombrie 2008. De atunci încoace, cazul Mya a avut parte de foarte multe amânări.
În urmă cu o lună, instanţa bistriţeană a dat sentinţa în acest dosar. Astfel, potrivit deciziei magistraţilor, Maria Moraru a fost achitată de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unei infracţiuni grave şi urmat de comiterea unei astfel de infracţiuni grave, prevăzută de articolul 7 alineatul 1 şi 3 din Legea numărul 39/2003. 2. Totodată, s-a dispus şi achitarea celorlalţi trei inculpaţi din dosar – Emil Moraru, Alexandrina Gîţ şi Viorica Fustos – de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat şi de sprijinire a unui grup infracţional organizat, constituit în scopul comiterii unei infracţiuni grave şi urmat de comiterea unei astfel de infracţiuni grave, prevăzută de articolul 7 alineatul 1 şi 3 din Legea numărul 39/2003. II.
„În baza dispoziţiilor articolului 11 punctul 2 litera a, raportat la articolul 10 litera d Cod procedură penală:1. Dispune achitarea inculpaţilor Moraru Maria şi Moraru Emil, de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de articolul 215 alineatul 1,2,3 şi 5 Cod procedură penală, cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 Cod penal.2. Dispune achitarea inculpaţilor Gîţ Daniela Alexandrina şi Fustos Viorica, de sub învinuirea săvârşirii complicităţii la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de articolul 26 Cod penal raportat la articolul 215 alineatul 1,2,3 şi 5 Cod penal, cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 Cod penal. 3. Dispune achitarea inculpatei Fustos Viorica de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de articolul 290 Cod penal , cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 Cod penal”, se precizează în sentinţă.
În ceea ce priveşte acuzaţiile de „fals în înscrisuri sub semnătură privată”, infracţiune prevăzută de articolul 290 Cod penal, cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 Cod penal, articolul 74 literele a,c Cod penal şi articolul 76 litera f Cod penal, dar şi „uz de fals”, infracţiune prevăzută de articolul 291 teza a II-a Cod penal, cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 Cod penal, articolul 74 literele a,c Cod penal şi articolul 76 litera f Cod penal, Maria Moraru a fost condamnată la câte două luni închisoare pentru fiecare dintre cele două acuzaţii, ca de altfel şi Emil Moraru, care a primit aceleaşi condamnări. Însă instanţa a constatat că „faptele au fost comise în condiţiile concursului real de infracţiuni, prevăzut de articolul 33 litera a Cod penal iar în baza dispoziţiilor articolului 34 litera b Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpata (n. r. – Maria Moraru) să execute pedeapsa cea mai grea de 2 luni închisoare”, iar în baza dispoziţiilor articolului 81 Cod penal, aceeaşi instanţă a dispus „suspendarea condiţionată a executării pedepsei stabilind, potrivit dispoziţiilor articolului 82 Cod penal, un termen de încercare de 2 ani şi 2 luni”.
Decizia magistraţilor a fost asemănătoare şi în cazul lui Emil Moraru, acuzat de săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de articolul 290 Cod penal, cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 Cod penal, articolul 74 literele a,c şi articolul 76 litera f Cod penal. Bărbatul a fost condamnat la pedeapsa de o lună închisoare, iar în baza aceluiaşi articol 81 Cod penal, s-a dispus eliberarea condiţionată a acestuia cu termen de încercare de doi ani şi o lună.
În privinţa Alexandrinei Gîţ, magistraţi au decis condamnarea acesteia la o lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de articolul 290 Cod penal, cu aplicarea articolului 41 alineatul 2 Cod penal, articolul 74 literele a,c şi articolul 76 litera f Cod penal, şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei cu un termen de încercare de 2 ani şi o lună.
Totodată, instanţa obligă inculpaţii Maria Moraru, Emil Moraru şi Gîț Alexandrina, la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, astfel : 700 lei pentru inculpata Maria Moraru şi câte 500 lei pentru inculpaţii Emil Moraru şi Gîţ Alexandrina, celelalte cheltuieli judiciare rămânând în sarcina statului.

O poveste lungă…

Cazul Mya ieşit la iveală în urmă cu câţiva ani, cam prin 2007, când câteva persoane au început să se plângă de faptul că ar fi fost amăgiţi de Maria Moraru să contracteze credite pe numele lor. De fapt, afacerea „a transpirat“ în urma unui denunţ depus Oscar Cengheri, care a fost de acord să ia credit, în schimbul plătirii unei operaţii de transplant renal. Dar pentru că nu şi-a mai primit răsplata, omul a turnat-o pe Mya Moraru procurorilor.
Din rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT reieşea că Maria Moraru a luat un împrumut de 2,9 milioane de lei, cu care a deschis o pensiune pe marginea drumului naţional care leagă Bistriţa de Cluj-Napoca.
Într-o primă fază a anchetei au fost identificaţi zece romi, din Sărata, localitatea aparţinătoare municipiului Bistriţa, care erau angajaţi fictiv, ca directori sau directori economici la diferite firme din Bistriţa, cu salarii cuprinse între 6.900 şi 9.000 de lei. Angajaţi cu salarii babane, oamenii au mers apoi la CEC, unde au semnat actele pentru credite de nevoi personale, şi odată ce au accesat sumele contractate acestea ajungeau ulterior în contul deschis de Maria Moraru. Potrivit rechizitoriului, femeia a avut ajutorul unui funcţionar de la CEC, Viorica Fustoş. Aceasta a fost şi ea trimisă în judecată alături de soţii Maria şi Eugen Moraru şi de contabilele familiei.

Oamenii s-au plâns şi ziariştilor

Pentru că dosarul a suferit multe amânări, cei care au contractat credite de nevoi personale după care au „donat” sumele în contul Mariei Moraru au început să se plângă, disperaţi, jurnaliştilor.
Astfel, în 2010, unul dintre cei care i-ai căzut Mariei Moraru în plasă, Florin Chirlejan, povestea într-o emisiune la TVB că a cunoscut-o pe aceasta deoarece a lucrat la negru ca şi zilier la construcţia mai multor imobile pe care ea le deţine. La un moment dat, şeful echipei în care bărbatul muncea, şi care îi era prieten, i-a sugerat să se angajeze pentru câteva luni la Maria Moraru. Şi după cum era normal, omul a acceptat. A depus toate actele necesare pentru angajare, iar când a venit contractul de muncă, a semnat.
„Nu ştiu nici în ziua de azi ce am semnat. Până atunci nu am fost angajat niciodată, aşa că eu i-am dat buletinul, pentru câteva zile şi chitanţa de plată a ultimei facturi de curent, iar când o venit am semnat tot ce m-a pus. Apoi am fost cu soţul doamnei (n. r. – Emil Moraru) odată până la CEC, să semnez o chitanţă, că aşa mi-au spus că trebuie la angajare … După luni de zile am scos un credit din bancă, de nevoi personale, la care plătesc şi astăzi. La un moment dat am vrut să mai iau din bancă ceva bani şi surpriză am aflat că eu, adică pe numele meu s-au scos peste 2.000.000.000 de lei vechi… Când am dat declaraţie la poliţie am aflat de la ei că eu în actele alea false, pe care le-a făcut Mia, eram ceva director cu salar de sute de milioane, sau nu ştiu cât … Nu înţeleg nici acum ce s-a întâmplat. Am reuşit să mă angajez în 2008 şi viaţa mea a intrat pe un făgaş normal, dar nu pentru mult timp că am primit executare de plătit 2 miliarde şi 600 de milioane la CEC”, a declarat la TVB, Florin Chirlejan.

Liana Mureşan
redactie@gazetadebistrita.ro