De ce Rasdaq nu poate fi dizolvată așa de ușor

Reprezentanții CNVM au amânat încă o dată decizia de închide piața bursieră Rasdaq și, conform unor informații, s-ar putea să lase la latitudinea Guvernului emiterea unei ordonanțe prin care Rasdaq să fie închisă. Motivul pentru care “arbitrul burselor” nu poate obliga companiile listate pe această este că această autoritate nu poate ordona acționarilor unei companii listate să organizeze ședințe și nu poate dispune de fondurile societăților. Reamintim că Rasdaq este pe cale să fie închisă pentru că judecătorii Curții Europene au decis printr-o sentință că această piață nu este reglementată.

În mod normal, reprezentanții Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) trebuiau să decidă săptămâna trecută dacă Piața Rasdaq se închide sau nu. Însă, șefii CNVM au declarat că mai au nevoie de timp pentru a decide în acest sens.
Unul dintre cei care au luat parte la “nașterea” Rasdaq a povestit în ziarul Bursa modul în care a apărut această piață.
“Am să dezvălui câteva detalii asupra implicării mele personale şi a rolului ziarului BURSA, în perioada de concepere, de către consultanţii americani, a pieţei Rasdaq (toamna anului 1995, până în primăvara lui 1996), detalii niciodată publicate până acum, care ar putea lămuri unele întâmplări mai vechi (generatoare de zvonuri false) şi să arunce o lumină asupra a ceea ce se petrece acum. M-am bucurat când, în toamna lui 1995, au venit americanii de la USAID, chemaţi (prin spatele premierului Nicolae Văcăroiu) de Ştefan Boboc (preşedintele CNVM de atunci, singurul din istoria planetei, cu o funcţie ca asta, care a ajuns la pârnaie) să-l ajute la dezvoltarea pieţei noastre de capital. Pe atunci, ziarul BURSA încuraja constituirea pieţei noastre de capital, cu mijloace publicistice – în afara articolelor publicate, organizaserăm rubrici de mică publicitate unde apăreau anunţuri de vânzări şi de cumpărări de valori mobiliare (iniţial, Certificate de proprietate, ulterior, acţiuni din programele pilot de privatizare, din anul 1993 şi de la începutul lui 1995)”, spune persoana sub protecția anonimatului.
De asemenea, el mai adaugă și faptul că CNVM/ul nu are posibilitatea să decidă asupra acțiunilor companiilor listate pe Rasdaq.
“ CNVM nu are nici un fel de drept să se substituie acţionarilor, cum se vede că ar vrea să o facă, prin Proiectul de Instrucţiune. Dacă intenţionează să desfiinţeze piaţa Rasdaq, atunci ceea ce poate să facă CNVM şi are dreptul, este să notifice emitenţii despre asta. CNVM nu poate impune o dată limită la care să se ţină Adunările generale ale acţionarilor, pentru că nu este vreun minister al economiei ceauşiste.  Acţionarii se întrunesc la datele legale şi când vor ei.
Emitenţii nu pot fi mutaţi de pe o piaţă, pe alta, că aşa vrea muşchii lui CNVM. Emitenţii decid singuri dacă le convine noua piaţă care le este propusă. Aberaţia devine grotescă, în privinţa retragerii de pe piaţă, caz în care CNVM are pretenţia să fie precedată de oferta de cumpărare a tuturor acţiunilor în circulaţie. Adică cum?!, după ce că m-ai minţit că Rasdaq e piaţă reglementată şi i-am înaintat, chiar şi în anul 2011, rapoarte de activitate oficiale, semnate, ştampilate, pe care scrie negru pe alb că "piaţa reglementată pe care sunt listate acţiunile este piaţa Rasdaq" – şi niciodată nu m-ai contrazis – acum zici că trebuie să scot bani din buzunar, dacă nu-mi place piaţa nouă în care vrei să mă verşi cu anasâna?!Cum, CNVM, BVB, Duţescu şi AIPC decid asupra acţiunilor mele?!”.

DIICOT Cluj a pierdut bursa printre anchetele deconstruite

În urma unei anchete, în care cei doi procurori îl acuzau pe afaceristul Gicu Agenor Gânscă şi pe şeful BT Securities, Rareş Nilaş, de manipularea pieţei de capital, Piaţa Rasdaq a fost declarată ca fiind nereglementată de normele europene. Cei doi procurori acuzau că Nilaş şi Gânscă au manipulat bursa prin tranzacţionarea de acţiuni pe Rasdaq, însă magistraţii Curţii de Justiţie a UE au arătat că Rasdaq nu se supune normelor europene de tranzacţionare, astfel că cei doi nu au comis nici o infracţiune ci doar au “jucat” la bursă.
Acest proces a fost disjuns din cel în care fostul șef al Băncii Transilvania și omul de afacerea Horea Ciorcilă au fost acuzați de spălare de bani. În urmă cu mai bine de un an de zile, procurorii DIICOT Cluj l-au acuzat pe Horia Ciorcilă şi încă şapte persoane de spălare de bani. Ancheta a fost condusă de Mircea Hrudei, şeful DIICOT Cluj. Pe parcursul anchetei, unul dintre suspecţi, Claudiu Silaghi, a decedat din cauza unui accident vascular, iar rudele lui spun că acest lucru s-a întâmplat din cauza presiunilor la care a fost supus de anchetatori. În acest dosar, judecătorii au anulat acuzațiile procurorilor clujeni.
Reprezentanţii CNVM au declarat de mai multe ori că Rasdaq se află într-o zonă incertă pentru că, deşi companiile listate se supun aceloraşi reguli ca şi pe piaţa reglementată, Rasdaq nu a făcut parte din listele cu pieţele bursiere pe care CNVM le-a raportat Uniunii Europene.
În acest moment, pe listele Uniunii Europene, în România figurează doar două pieţe bursiere: Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Sibex. Decizia de închidere a Rasdaq s-ar fi putut lua încă din 2010, când CNVM a avizat un sistem de tranzacţionare alternativ (ATS) al Bursei de Valori Bucureşti, dar cei care ar fi trebuit să se mute au întârziat din cauza regulilor prea stricte la care ar trebui să se supună.

BOX
1555 de jocuri fără arbitru
Piaţa RASDAQ numără în prezent peste 1.155 de emitenţi cu o capitalizare bursieră de 2,2 mld. euro şi cu tranzacţii zilnice de circa 500.000 euro, mai puţin de o sută de societăţi sunt cu adevărat vizibile pentru investitori, iar mai puţin de 40 sunt tranzacţionate cu o frecvenţă zilnică. La extrema opusă se află emitenţi ale căror acţiuni nu au mai fost tranzacţionate de ani de zile şi care nu au mai transmis niciun fel de raportări, unele aflându-se în faliment.

BOX
Ancheta care a prăbușit Rasdaq
Conform rechizitoriului semnat de Mircea Hrudei şi Daciana Deritei, procurori DIICOT Cluj, “Gânscă Gicu Agenor cunoștea modalităţile de tranzacţie pe Piaţa de capital în condiţiile în care achiziţionase tot prin SC BT Securites acţiuni la Mecom SA Brașov (dosar 278/D/P/2010 înregistrat la DIICOT Cluj). Pe cale de consecinţă, Gânscă Gicu Agenor cunoștea faptul că realizarea unei tranzacţii la un preț stabilit anterior printr-un antecontract este posibilă doar dacă se realizează o manipulare a preţului pe piaţa de capital”, se arată in rechizitoriul DIICOT Cluj. Conform aceluiași document, “fapta învinuitului Gânscă Gicu Agenor care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada noiembrie 2007- februarie 2008, a cumpărat pe piaţa reglementată RASDAQ acţiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistriţa SA în modalităţile prezentate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de manipulare a pieţei de capital, în formă continuată", se arată în rechizitoriul înaintat de procurorii DIICOT Cluj instanţei de judecată.

Răzvan Robu