Cretu innebunit dupa ciclism!
Pentru 112 km de piste de biciclete, Primaria Bistrita va rade 200 de arbori
Ovidiu Cretu tine neaparat sa ii determine pe bistriteni sa circule pe strazile municipiului cu bicicleta sau per pedes, deci sa renunte la autoturisme. Proiectul, in cazul in care ar trece de toate etapele pâna la transpunerea in practica, s-ar derula pe o perioada de 10 ani.
Costul estimat de municipalitate este 20 de milioane lei, suma la care s-ar adauga o rata a inflatiei, prevazuta de 6%, totalul investitiei ajungând astfel la 28,5 milioane lei. Drept urmare, Primaria Bistrita, ar trebui sa asigure anual, timp de 10 ani, 2,5 milioane lei pentru derularea investitiei.
De fiecare data când merge intr-o delegatie oficiala sau o vizita privata, Ovidiu Cretu, primarul municipiului Bistrita, scoate la iveala câte o idee de-a dreptul nastrusnice. Daca edilul visat-a parc distractii, a proiectat cât ai pocni din degete Wonderlandul, asa ca sa se minuneze lumea intreaga. Ca visul sau este in proportie de 99% irealizabil, asta este o alta poveste. Drept dovada sta faptul ca din toata minunatia de Wonderland s-ar putea sa se realizeze doar pârtia de schi, pentru care primarul Cretu se gândeste sa ii indatoreze pe bistriteni cu nu mai putin de 21 de milioane de lei. Sa ne intelegem suma este doar pentru pârtie. Cât de eficienta va fi pârtia cu pricina, este putin probabil daca ne gândim doar la abundenta ninsorilor din ultimii ani, dar si la temperaturile nu foarte scazute.
Apoi a visat Cretu ca Bistrita ar avea nevoie si de o centura ocolitoare, pe la sud de oras. Ca este o necesitate, perfect adevarat, insa edilul tine partea proiectantului, care a ales din trei variante pe cea mai proasta, pe motiv ca se incadreaza in banii avuti la dispozitie. Finantarea ar fi venit de la Ministerul Transporturilor, prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Dar in acest caz, Ovidiu Cretu a dat-o rau in bara, fiindca cetateni ai municipiului care locuiesc in zona prin care ar trece respectiva centura au actionat municipalitatea in instanta, obtinând o decizie favorabila, definitiva si irevocabila. Dar asupra acestui aspect vom reveni foarte curând intr-un alt numar al publicatiei noastre, deoarece in zona de sud a municipiului se petrec lucruri interesante, ascunse de ochii lumii.
Cretu se crede in Bonn
Ultima idee nastrusnica a primarului Cretu este aceea de a-i determina pe bistriteni sa renunte la a circula cu autoturismul si sa apeleze cu inima deschisa, mai ales ca face bine la sanatate, la biciclete. Daca totusi oamenii sunt grabiti sau ar dori sa aiba o viteza mai mare decât cea conferita de mijlocul de transport de pe vremea strabunicii, ar fi preferabil sa circule cu mijloace de transport in comun.
Si ca sa ne convinga primarul Cretu cât de eficienta este bicicleta pentru sanatate, a cheltuit nu mai putin de 11.600 de euro pentru asa numitul studiu de solutii, care va fi supus dezbaterii cetatenilor burgului.
Dar sa vedem ce spune minunatul studiu, intocmit de o societate germana din Herzogenrath, orasul infratit cu Bistrita – VSU GmbH Beratende Ingenieure für Verkehr. Trebuie sa mentionam in primul rând ca Bistrita este comparata cu orasul Bonn, care are o populatie de aproape cinci ori mai numeroasa.
„Orasul Bistrita, scrie in studiu, intentioneaza sa construiasca o retea de piste pentru ciclism. Acest lucru ar trebui sa apara in viitor ca o modalitate de reducere a traficului si a protectiei mediului”, scrie in studiul municipalitatii.
Biciclete pentru cresterea nivelului de trai
Practic, peste 10 ani, bistritenii vor apela la biciclete in proportie de 15% din calatoriile pe care le vor face. Asta evident dupa ce se va efectua si un sondaj in legatura cu comportamentul de trafic.
Ca actiunea sa aiba succes, studiul prevede si educatia populatiei si mai ales a copiilor.
„Comportamentul de transport este dominat de exemplu, si de educatie. (…) Asadar, masurile sunt: Siguranta rutiera si de formare in ciclul de scoli primare de catre politie, ex-circuit: bicicleta de licenta; Crearea unor planuri de mobilitate scolare, crearea de trasee sigure pentru copii si tineri; Stagiu de actiune: pentru "bicicleta pentru lucru", deoarece acestea vor fi deja facute”, se mentioneaza in document.
Printre alte obiective enumerate in documentul citat, pe care primaria ar trebui sa le atinga, sunt imbunatatirea nivelului de trai, imbunatatirea calitatii vietii, dezvoltarea patrimoniului construit si natural, dezvoltarea economica si turistica, ameliorarea dezvoltarii locuintelor si ecologizarea mediului.
Modificari serioase
Citind studiul, descoperim câte schimbari va suferi orasul, in primul rând cu zona verde. Concret, nu mai putin de 200 de arbori de pe raza municipiului vor fi rasi de pe suprafata pamântului, pentru a face loc pentru pistele de biciclete. De asemenea, odata cu arborii vor disparea si o serie de parcari, asta ca si cum orasul ar avea suficiente, plus ca pentru acele parcari s-au cheltuit din 2009 incoace nu mai putin de doua milioane de lei pentru a fi realizate.
„Cel mai mare obstacol pentru realizarea de piste de biciclism sunt copacii existenti pe strada. Bistrita este un oras cu un inventare complet in ceea ce priveste copacii de pe strada. In competitia pentru spatiu s-a decis sa se ia fiecare caz in parte pentru a nu fi necesar sa se mute toata zona de parcare de autovehicule. (…) Ciclismul presupune prin urmare sa se utilizeze spatiul existent si, astfel, este posibil sa fie nevoie sa se taie din copacii de aliniament de la strada”, se precizeaza in studiul primariei.
In plus, infrastructura rutiera a orasului va suferi si ea modificari, si aici ne referim mai ales la intersectii.
„In unele cazuri, in plus fata de reconstructia pistei este necesara reconstructia de intersecții”, este mentionat in studiul primariei.
PUG-ul va trebui revizuit
Pe lânga aceste schimbari, din acelasi studiu aflam ca, de fapt, pentru realizarea celor 112 de kilometri de piste pentru biciclete, municipalitatea va trebui sa revada Planul Urbanistic General (PUG) si sa aduca modificarile necesare.
„Planificarea actuala de dezvoltare urbana vizeaza o zona de decontare in afara Bistritei. Aceasta se bazeaza pe o mobilitate mare, de obicei, motorizata. PUG-ul, ar fi putut sa promoveze folosirea bicicletei. Asadar, el trebuie sa fie revizuit, (…). O revizuire a PUG-ului in ceea ce priveste forma urban si in transportul de retea de mediu (bicicleta, mersul pe jos, transportul public), trebuie promovat. Consumul de spatiu suplimentar poate fi prevenit, scrie in documentul municipalitatii, precizându-se totodata ca aceasta ar trebui pus in aplicare in primii doi ani din totalul celor zece.
La costuri, se da cu presupusul
Costurile acestui proiect al primarului Cretu, mare amator al mersului pe bicicleta, sunt de aproximativ 2,5 milioane de lei pe an. Deci la finalul celor 10 ani se preconizeaza ca municipalitatea va cheltui circa 20 de milioane de lei, suma la care se va adauga si indicele de inflatie, estimat la 6%, ceea ce ar duce la un total de aproape 28 de milioane. Numai ca nici macar municipalitatea nu are niste repere foarte clare a parametrilor in ceea ce priveste costurile finale.
„Costurile determinate pot fi in continuare furnizate cu o incertitudine, precum si ca factor de siguranta si un ca factor in costurile de planificare. In plus, este important sa se ia in considerare si cheltuielile pentru echipamente speciale. Acestea sunt:
• Pod peste râul Bistrita, in Strada Libertatii (Prioritate D)
• Modernizarea pasaj din Strada Garii de Tarpiului (Prioritate A)
• Adaugarea de sisteme de trafic de semnalizare pentru semnale de biciclete sau instala-rea de noi semnale de trafic pentru siguranta biciclistilor (toate prioritatile)
• In unele cazuri, in plus fata de reconstructia pistei este necesara reconstructia de intersecții (toate prioritatile).
Aceste costuri sunt incluse ca factor suplimentar, fara o cunoastere mai precisa a unui tarif de plata de servicii.
In total, pe aproximativ 112 km pot fi create instalatii pentru biciclete, la un cost de aproximativ 20 de milioane de lei.
In cazul in care toate rutele ciclabilei ar trebui sa fie puse in aplicare asa cum am propus intr-un plan de 10 ani, costul nu va fi distribuit in mod egal de-a lungul anilor, sunt de asteptat inițial nevoi de planificare de inceput. Daca de asemenea am presupune, ca ar trebui evitate punctele de constructii rutiere puternice din cauza capacitatii limitate a serviciilor in construcția de drumuri, ar fi posibila aproximativ, urmatoarea distributie a costurilor pe timp de peste 10 ani. Asta ar insemna, cu exceptia primilor ani si din ultimul an ca costurile anuale sa fie de aproximativ 2,5 milioane de lei. Acest lucru daca nu se schimba rata de inflatie si alte cheltuieli (TVA, etc.). Daca se pastreaza acest buget aproximativ in acest fel, rezulta intr-o rata medie anuala a inflatiei de aproximativ 6%, ca acest cost total sa fie de aproximativ 28,5 milioane lei”, mai scrie in studiul de solutii al municipalitatii.
Liana Muresan
redactie@gazetadebistrita.ro
