Reorganizarea teritorială nu încântă UE

Reorganizarea administrativ-teritorială a României nu este văzută cu ochi buni la Bruxelles. În opinia comisarului european Johannes Hahn, România trebuie să-şi pună în aplicare programele de dezvoltare regională pentru perioada 2007 – 2013 în structurile în care aceste programe au fost concepute şi convenite cu CE.
Acelaşi obiectiv al conducerii ţării, acela de a reorganiza teritoriul României din punct de vedere administrativ, a încins spiritele între politicieni mai ales, care cer organizarea de referendumuri pentru ca populaţia să fie consultată pe această temă.

Într-un interviu acordat Econtext.ro, comisarul european pentru politica regională Johannes Hahn susţine că România trebuie să îşi menţină actuala formă de organizare administrativă şi programele de dezvoltare regională pentru perioada 2007 – 2013 în structurile în care aceste programe au fost concepute şi convenite cu CE trebuie puse în aplicare. Totodată acesta a mai menţionat că CE este pregătită să sprijine autorităţile române în eforturile de a ajunge la cea mai eficientă structură. În plus, politicile de dezvoltare şi finanţare de la nivelul fiecărui stat din UE au fost realizate pentru perioada 2007 – 2013, iar o modificare a organizării administrative înainte de expirarea acestei perioade are impact asupra fondurilor europene pe care le primim prin Programul de Coeziune. Mai mult decât atât, autorităţile române nu s-au consultat cu oficialii europeni înainte de a face un demers în privinţa reorganizării administrativ-teritoriale.

Absorbţia fondurilor europene ţin de capacitatea administrativă şi a bunei guvernări

Johannes Hahn menţionează în interviul acordat Econtext.ro că în prezent România este împărţită în regiuni de dezvoltare care au fost clasificate de Eurostat (n. r. – Institutul European de Statistică) la nivelul NUTS 2 şi, deci, toate regiunile de dezvoltare sunt acoperite de Programul Regional de Dezvoltare şi sunt finanţate prin Politica de Coeziune şi prin Obiectivul de Convergenţă. În acest context, orice modificare administrativ – teritorială trebuie notificată, potrivit legislaţiei europene, CE. „Orice schimbare administrativă poate fi luată în considerare în funcţie de impactul pe care îl poate avea asupra politicii de coeziune din această perioadă sau dintr-un interval viitor”, spune Hahn.
Dificultăţile cu care se confruntă România în absorbţia fondurilor europene ţin, în opinia lui Hahn, de capacitatea administrativă şi a bunei guvernări, care, din experienţa altor ţări din Uniune, s-au dovedit a fi două elemente cheie ale succesului în realizarea politicii de coeziune. „La finalul anului 2010, preşedintele Barroso a ridicat aceasta problemă autorităţilor române pentru a aborda adecvat dificultăţile întâmpinate. Guvernul român a oferit un răspuns prin elaborarea unui plan prioritar de acţiune care să identifice principalele obstacole care afectează absorbţia fondurilor europene. Dar acum trebuie să se concentreze pe aplicarea măsurilor pentru înlăturarea acestor obstacole”, a afirmat comisarul european. El a mai precizat că ţara noastră vecină, Bulgaria, a realizat progrese importante în absorbţia fondurilor europene în 2010 şi, cu toate că situaţia trebuie îmbunătăţita în continuare, ea urmează direcţia corectă.

Oferta lui Băsescu nu avantajează UDMR

În plan intern, reorganizarea administrativă a iscat discuţii aprinse între politicienii români. După ce au fost expuse diferite variante, venite din partea PDL sau a UDMR şi contestate de opoziţie, ultima ofertă a fost făcută de Traian Băsescu, preşedintele României: opt regiuni şi două judeţe distincte – Harghita şi Covasna. Oferta nu este una deloc avantajoasă pentru UDMR, care oricum îşi doreşte o împărţire a ţării în 16 regiuni, nici această variantă nefiind una optimă. Însă, varianta oferită de preşedintele Băsescu, în mod clar Harghita şi Covasna ar fi condamnate la un regres din punct de vedere economic, cele două judeţe nefiind nici până acum favorizate. Specialiştii susţin că Ţinutul Secuiesc (format practic din trei judeţe – Mureş, Harghita şi Covasna) a cunoscut un declin în perioada 2009 – 2011 de 5,5%, în lei mai precis, de la 20,85 de miliarde de lei în 2009, până la 19,7 miliarde de lei în 2011.

Reorganizarea ar putea fi amânată

Într-un interviu acordat gândul.info de secretarul general al PDL, Ioan Oltean, acesta a afirmat că în cazul în care UDMR nu este de acord cu varianta propusă de Traian Băsescu, atunci PDL va fi nevoit să renunţe deocamdată la ideea reorganizării până după alegerile parlamentare.
Practic, spune Oltean, reprezentanţii maghiarilor vor trebui să decidă sâmbătă (n. r. – 25 iunie 2011, întrunire care a avut loc după închiderea ediţiei), în cadrul întâlnirii unionale de la Târgu Mureş, dacă vor ca proiectul să mai fie aplicat sau nu, precizând că „este o ofertă pe care ar fi păcat să o piardă”.
„Aş vrea să precizez încă de la început că acest proiect al PDL şi al preşedintelui nu e în folosul unui partid sau al unei grupări de interese. El fundamentează o nouă reorganizare care să fie în conformitate cu posibilităţile de accesare rapidă şi eficientă a fondurilor UE. (…) UDMR-ul a respins de la bun început oferta noastră pe considerentul că, mă rog, comunitatea maghiară nu mai poate gestiona tradiţia şi cultura într-o asemenea formulă, pierzându-şi identitatea. Atunci, am oferit comunităţii maghiare şi UDMR posibilitatea ca cele două judeţe de factură majoritară maghiară să rămână exact aşa cum sunt, cu toate neajunsurile care curg din asemenea poziţionare din punct de vedere al noului proiect. (…) Luând în calcul ceea ce se întâmplă în Harghita şi Covasna, am spus OK, de acord, rămân judeţe de sine stătătoare cu toate avantajele şi dezavantajele . Dar celelalte opt se constituie”, a declarat Ioan Oltean pentru gândul.info.
Secretarul general al PDL a adăugat că cele opt judeţe mari se vor forma pe actuala structură a celor opt regiuni de dezvoltare, dar dacă UDMR nu va fi de acord, atunci se va renunţa la proiect pentru o perioadă de timp. „Dacă nu ai posibilitatea să convingi partenerii, renunţi şi aştepţi un alt moment prielnic”, a precizat Oltean.

Opoziţia vrea referendum

Reprezentanţii opoziţiei sunt foc şi pară şi cer organizarea de referendumuri la nivel local pentru ca populaţia să decidă dacă teritoriul ţării va fi reorganizat administrativ. În unele judeţe, cum ar fi spre exemplu în Braşov sau Hunedoara s-a stabilit ca în cursul lunii iulie cetăţenii de acolo să îşi exprime acordul sau dezacordul vizavi de acest proiect al Guvernului.
În Bistriţa-Năsăud, situaţia nu este încă clarificată. Chiar dacă politicienii din opoziţie, mai precis consilierii judeţeni au solicitat preşedintelui CJ BN să convoace o şedinţă extraordinară pentru a discuta pe marginea acestui subiect. Cu toate acestea, deocamdată, nu au fost luaţi în seamă.

Liana Mureşan