Sarea, aurul Dumitrei!

Sarea, aurul Dumitrei!
Primarul Gheorghe Bălăjan vrea să pună bazele unei staţiuni în comună

Gheorghe Bălăjan este primar al comunei Dumitra începând cu anul 2000. A realizat multe pe parcursul a trei mandate, însă visul său este să aducă comuna la nivel european în adevăratul sens al cuvântului. Cum va reuşi el să facă aceasta, citiţi în interviul pe care l-a acordat în exclusivitate Gazetei de Bistriţa.

Gazeta de Bistriţa: Domnule primar, sunteţi la finalul celui de-al treilea mandat în fruntea comunei Dumitra. Care dintre aceste mandate vi se pare că a fost cel mai fructuos din punct de vedere al realizărilor?

Gheorghe Bălăjan: Eu consider că cel mai fructuos mandat este cel de acum, al treilea. În acest mandat am avut cele mai multe realizări, fiindcă am avut parte de fonduri europene, pe măsurile 3.2.2, circa cinci milioane de euro, şi pe măsura 1.2.5 – un milion de euro. Deci, în total, Dumitra a avut parte de finanţări pe astfel de fonduri în valoare de şase milioane de euro. Este foarte important să avem canalizare, asfalt, „şcoală după şcoală”, un ansamblu folcloric care funcţionează, aproape o sută de copii.

Gazeta de Bistriţa: Ce realizări importante aţi avut în primul mandat?

Gheorghe Bălăjan: În primul mandat am reuşit să introducem apa. E un lucru foarte important pentru comunitate, fiindcă am reuşit să avem apă potabilă, adusă de la Bistriţa, în locul celei sărate de aici. Proiectul a fost realizat prin fonduri ISPA şi a avut o valoare de 1,5 milioane de euro, de care au beneficiat toate cele trei localităţi ale comunei – Dumitra, Cepari şi Tărpiu.

Gazeta de Bistriţa: Care este cel mai important obiectiv atins în cel de-al doilea mandat?

Gheorghe Bălăjan: În al doilea mandat, eu consider că cea mai importantă realizare a mea din postura de primar este faptul că am rezolvat şcolile din comună. Toate clădirile care aparţin şcolii sunt aranjate şi am investit circa patru milioane de lei. Este vorba de cinci clădiri de şcoli, dintre care două clădiri sunt noi. În şcolile de pe raza comunei Dumitra învaţă circa 800 de copii. În plus, aici am desfiinţat sobele vechi şi am instalat centrală termică. La aceasta aş putea adăuga şi construirea sălii de sport, care are 150 de locuri, realizată din fonduri guvernamentale şi care a costat 1,2 milioane de euro.

Gazeta de Bistriţa: Aşa cum aţi precizat mai devreme, cel de-al treilea mandat este cel mai rodnic, deoarece acum aveţi cele mai multe realizări. Care sunt acestea, domnule primar?

Gheorghe Bălăjan: În acest al treilea mandat, obiectivele atinse sunt mai multe. Amintesc în primul rând un proiect pe care îl avem în parteneriat cu comuna Şintereag. Este vorba de „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale în comunele Dumitra şi Şintereag”. Pe măsura 3.2.2, am avut execuţia reţelelor de canalizare şi epurarea apelor uzate, în valoare de aproape 13 milioane lei. În plus, mai avem un proiect care vizează extinderea reţelelor de canalizare şi colectare a apelor uzate, prin MADR, în valoare de peste 3.4747.000 lei. Cele două proiecte sunt deja în faza de execuţie. În 2010, am reuşit să extindem reţeaua de alimentare cu energie electrică pe strada Teren de Fotbal, pe o lungime de 650 de metri, de care au beneficiat circa 50 de gospodării, sala de sport şi blocul ANL care are 12 apartamente. Pentru aceasta, am alocat de la bugetul local 35.000 de lei. Un alt proiect asemănător, care este în faza de execuţie, se referă la extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică pe strada Sub Vie, din localitatea Dumitra, pe o lungime un kilometru, finanţarea fiind şi în acest caz tot de la bugetul local. Pentru acesta Consiliul Local a alocat 180.000 de lei. În ceea ce priveşte străzile comunei, avem un proiect în execuţie, de reabilitare prin pietruire a peste 10 kilometri în localităţile Dumitra, Cepari şi Tărpiu, pe HG 577. Un alt proiect care se află deja în faza de execuţie este „Modernizarea infrastructurii rutiere agricole”, rpin care reabilităm prin pietruire peste 15 kilometri de străzi din Dumitra, Cepari şi Tărpiu. Aici valoarea investiţiei este de peste 5,6 milioane lei, prin APDRP, pe măsura 1.2.5. De asemenea, pe măsura 3.2.2 mai avem două proiecte. Unul este în valoare de peste cinci milioane lei, prin care este prevăzută asfaltarea a circa cinci kilometri şi jumătate de străzi din localitatea Dumitra. Al doilea se referă la modernizarea drumului comunal 31C, DJ 151 – DJ 173B (Tărpiu – Blăjenii de Jos) şi are o valoare de aproape opt milioane de lei. Drumul acesta face legătura dintre comunele Dumitra şi Şintereag. De altfel este şi drumul care merge spre groapa ecologică. Pentru familiile tinere din comună am reuşit să construim anul acesta un bloc ANL, cu 12 apartamente, valoarea investiţiei fiind în acest caz de 240.000 de lei. În cadrul proiectului de dezvoltare a infrastructurii locale în comunele Dumitra şi Şintereag mai avem un obiectiv pe latura de asistenţă socială, şi aici mă refer la programul educaţional „Şcoală după Şcoală”. Acesta are o valoare de aproximativ 679.000 de lei. Evident, realizările sunt mult mai numeroase, însă acum am amintit pe cele care le consider mai importante. În ceea ce priveşte activitatea tinerilor, în comună funcţionează un ansamblu folcloric, în care activează aproximativ o sută de persoane. De asemenea mai avem un club de karate, unde activează 50 de tineri şi care începând cu anul viitor vor participa la concursuri. Mai avem o echipă de handbal, fete şi băieţi, unde participă 30 de copii, dar şi o echipă de fotbal, dacă îi pot spune aşa, unde participă 40 de copii. Asta înseamnă că aproximativ 30% din cei 800 de copii din comună se află în activitate organizată cu profesori calificaţi. Mai mult decât atât, de anul viitor, în cadrul proiectului „Şcoală după Şcoală”, copii vor învăţa să utilizeze calculatorul, plus că vor învăţa o limbă străină, de fapt toţi vor fi cuprinşi într-o activitate specifică.

Gazeta de Bistriţa: Pentru că aţi adus aminte de un obiectiv important pentru judeţul nostru, şi mă refer la Depozitul ecologic de la Tărpiu, vă rog să precizaţi ce beneficii aduce acesta strict pentru comuna Dumitra.

Gheorghe Bălăjan: În primul rând locuri de muncă, în jur de 50, deocamdată. Asta înseamnă bani mai mulţi la bugetul local prin taxe şi impozite. Apoi, cu aprobarea Consiliului local, am înfiinţat o taxă în valoare de 25 de lei pentru tona de deşeuri care intră în comuna Dumitra. Aceasta va fi percepută de la cei care vor depozita deşeuri la groapa ecologică, inclusiv de la populaţie, fiindcă este o reţea de drum care trebuie întreţinută. Vorbim de circa 30.000 de tone de deşeuri pe an, care înseamnă mii de maşini. Per familie revine cam un leu pe lună. Astfel vom avea un venit de circa şapte miliarde de lei vechi anual, bani care vor intra la bugetul local.

Gazeta de Bistriţa: Ce aţi putea face cu banii aceştia, de exemplu?

Gheorghe Bălăjan: Am putea face, de exemplu, o clădire nouă pentru primărie, întrucât cea în care funcţionăm acum este o clădire veche. Şi avem deja un proiect pentru asta, are o valoare de circa 12 milioane de lei. Dacă vom reuşi să îl transpunem în practică, vom demola actuala clădire şi în locul ei vom face un parc frumos. Vreau să vă spun că în cadrul noii clădiri a primăriei am prevăzut o farmacie şi un cabinet stomatologic, care vor avea intrări separate.

Gazeta de Bistriţa: Aţi făcut un calcul aproximativ pentru a vedea ce sumă de bani aţi reuşit să atrageţi drept finanţări pentru comuna Dumitra?

Gheorghe Bălăjan: Cred că este vorba de circa 15 milioane de euro, indiferent că vorbim de proiecte pe fonduri guvernamentale, europene sau de la bugetul local.

Gazeta de Bistriţa: Să trecem puţin la spectrul asistenţei sociale. Mulţi primari au avut probleme în ceea ce priveşte plata asistenţilor sociali şi personali ai persoanelor ci handicap. Cum aţi stat dumneavoastră la acest capitol anul acesta?

Gheorghe Bălăjan: La noi numărul acestora a scăzut foarte mult. Acum avem doar 40 de dosare. Probleme însă nu am avut niciodată la plată.

Gazeta de Bistriţa: Domnule primar, ce impact a avut criza economică asupra comunei Dumitra în ultimii doi ani? Ştiţi că foarte multe primării au avut de suferit din această cauză.

Gheorghe Bălăjan: Să ştiţi că şi noi am fost nevoiţi să strângem cureaua. De exemplu, pentru pomul de iarnă la copii, anul acesta am cheltuit jumătate faţă de ceea ce am cheltuit anul trecut. Şi personalul din primărie s-a redus. Nu am recurs eu la reduceri, dar mi-au plecat cinci persoane, fiind la vârsta de pensionare, şi nu am mai avut voie să angajăm alte persoane în loc. Ca să pot angaja o persoană, ar trebui să mai plece alte două. Nu e uşor.

Gazeta de Bistriţa: Din punct de vedere al potenţialilor investitori, cum şi-a spus criza cuvântul?

Gheorghe Bălăjan: Cam cum este peste tot. Am avut un întreprinzător care a vrut să facă o fermă de vaci, a cumpărat animale, dar mai apoi a fost nevoit să îşi restrângă activitatea. Or asta se resimte la taxe şi impozite. Apoi mai este RAAL, care însă nu are foarte mulţi angajaţi, şi se ocupă de agricultură. În rest predomină comerţul şi agricultura. Cereri noi, însă din păcate nu am avut.

Gazeta de Bistriţa: Cum v-aţi descurcat cu fondurile pe care le-aţi avut la dispoziţie de la bugetul local în această perioadă?

Gheorghe Bălăjan: Am asigurat strictul necesar – funcţionarea şcolilor, iluminatul public, salariile angajaţilor. Anul acesta îl închidem fără probleme.

Gazeta de Bistriţa: În ultima perioadă se pune un accent foarte mare pe dezvoltarea turismului. Undeva la începutul acestui an, dumneavoastră mi-aţi destăinuit că aveţi în intenţie de a realiza un proiect cu privire la realizarea unei ocne de sare de genul celei de la Turda, zăcămintele de sare de aici fiind destul de cunoscute. Practic prin intermediul acestui proiect aţi putea transforma comuna Dumitra într-un veritabil punct de atracţie nu doar pentru bistriţeni, ci şi pentru alţi locuitori ai ţării şi, de ce nu, pentru turiştii străini. În ce stadiu este proiectul?

Gheorghe Bălăjan: L-am depus deja la Ministerul Turismului şi urmează să primim un răspuns. Acest proiect are o valoare de circa şase milioane de euro. Este vorba de o staţiune pe bază de sare, deci o salină, cu intrare şi o sală cu aerosoli, de 28 de metri, de genul celei de la Turda, câteva bazine de sare, palat administrativ. Este foarte mare, şi aşteptăm ca Ministerul Turismului să se pronunţe. Doar întocmirea proiectului ne-a costat peste o sută de mii de euro – studiul de fezabilitate, studiile geologice, avize, etc. Şi gândiţi-vă că aşa ceva, în Ardeal există doar la Turda şi Praid. Practic, Dumitra ar închide un triunghi. Documentaţia este gata, urmează cofinanţarea, aprobările… Dacă totul merge bine, într-o perioadă de circa zece ani vor fi alte milioane de euro, care ne vor ajuta, pas cu pas, să ne dezvoltăm. Staţiunea se va întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare. E o zonă neacoperită.

Gazeta de Bistriţa: Cum de v-aţi gândit la un asemenea proiect, despre care putem spune că este unul îndrăzneţ pentru o comună ca Dumitra?

Gheorghe Bălăjan: La ideea asta mă gândesc de dinainte de anul 2000. Ştiam că aici este sare. În 2007, am lansat un program de dezvoltare pe 27 de ani, deci până în 2034 şi acolo am pomenit despre acest proiect. Este un vis mai vechi al meu, dar nu puteam să îl pun în aplicare până nu am infrastructura necesară, mai ales drumuri asfaltate. A venit momentul în care vom avea drumuri asfaltate şi acum sperăm să ni se aprobe finanţarea pentru acest proiect. Amplasamentul este undeva la circa 800 de metri de clădirea primăriei, lateral-dreapta. Acolo avem o slatină cu apă sărată de pe vremea saşilor. Acolo am găsit sare, un filon care merge până aproape de Feldru şi are o adâncime de circa o sută de metri.

Gazeta de Bistriţa: Cândva sarea era chiar mai scumpă decât aurul. Nu v-aţi gândit să deschideţi chiar şi o exploatare de sare, similară cu cea de la Ocna Dej?

Gheorghe Bălăjan: Intenţia există, fiindcă vom scoate de acolo, din zona în care vom face staţiunea, peste de o mie de maşini de sare. Apoi în partea stângă a staţiunii există un zăcământ important şi urmează ca după 1 ianuarie să luăm legătura cu Ministerul Transporturilor. Dacă nu vom găsi acolo înţelegere, voi încerca să găsesc un partener privat, chiar patronul de la Dej, cu ajutorul căruia să putem deschide în câţiva ani o exploatare de sare la Dumitra. Există o criză de sare în România, iar cerere există. Va trebui să obţinem de la Resurse Naturale o autorizaţie de exploatare. Eu mă gândesc că aşa ceva ar mai asigura locuri de muncă şi fiecare loc de muncă este foarte important, fiindcă până la urmă fiecare loc de muncă aduce bani la bugetul local.

Gazeta de Bistriţa: În afară de acest proiect de înfiinţare a unei staţiuni pe raza comunei, cu ce altceva aţi mai putea atrage turiştii?

Gheorghe Bălăjan: Acum, baza este agroturismul. Noi avem Cetatea lui Petru Rareş, de unde se poate ajunge la Feldru, la Rebrişoara… În momentul în care va fi şi staţiunea, agroturismul se va dezvolta foarte mult în jurul ei. Cetatea se află la o distanţă de aproximativ 12 kilometri de viitoarea staţiune. Apoi în zona respectivă există şi câteva stâne de oi, care ar atrage prin produsele lor turiştii amatori.

Gazeta de Bistriţa: Apropo, de agroturism, au venit locuitori din comună sau din alte zone să vă ceară sprijinul pentru înfiinţarea unor pensiuni?

Gheorghe Bălăjan: Există un tânăr care a câştigat un proiect pentru înfiinţarea de pensiuni, însă din păcate a ajuns în situaţia de a renunţa din cauza cofinanţării. Asta din cauza băncilor, care nu au vrut să colaboreze.

Gazeta de Bistriţa: Pentru că tot aţi adus vorba de locurile de muncă, care este nivelul şomajului în comuna Dumitra?

Gheorghe Bălăjan: Nu depăşeşte rata de la nivelul judeţului. La noi nu este foarte mare, să ştiţi. Suntem foarte aproape de două oraşe, Năsăud şi Bistriţa, şi foarte mulţi muncesc acolo la firme sau alte instituţii. Fiind între cele două oraşe, Dumitra are şansa să se dezvolte mai rapid ca alte comune.

Gazeta de Bistriţa: Veţi mai candida pentru un al patrulea mandat? Şi dacă da, care este primul obiectiv pe care doriţi să îl atingeţi după ce începeţi acest al patrulea mandat?

Gheorghe Bălăjan: Da voi candida din nou. Cel mai important este staţiunea. Apoi, în cadrul proiectului pe care îl am cu comuna Şintereag, vreau să reuşim să ecologizăm pârâul Roşua, care curge pe teritoriul comunei Dumitra pe o lungime de 25 de kilometri şi care are o importanţă covârşitoare pentru comunitate, în sensul că după ce finalizăm canalizarea, nu vom mai avea probleme ecologice şi vom reuşi să îl decolmatăm, iar mai apoi să îl populăm cu peşti. E o lucrare mare, care se poate costa câteva milioane de euro, dar se deschide un program de dezvoltare 2014 – 2016 şi ăsta este un obiectiv important. Sigur, mai este nevoie de o şcoală, mai trebuie să punem la punct baza sportivă, totdeauna există ceva de făcut. Dar dacă reuşim să deschidem staţiunea, atunci putem spune că Dumitra este o comună europeană. Comuna are viitor.

Liana Mureşan
redactie@gazetadebistrita.ro