40% din banii de salarii merg la „structuri”
O analiza publicata recent arata ca salariile bugetarilor din Ministerul Apararii, Ministerul de Interne si serviciile de informatii, reprezinta aproape 40% din totalul cheltuielilor cu salariile de la bugetul de stat, desi acestia reprezinta doar a cincea parte din angajatii institutiilor. Cifrele se verifica si la calcularea salariului mediu al acestor angajati, care este dublu fata de al colegilor lor din sanatate. Aceste costuri ar putea fi reduse de anul viitor, dat fiind ca procesul de disponibilizare la MAI continua.
In cadrul ultimei sedinte a Consiliului Superior de Aparare a Tarii (CSAT) s-a discutat despre restructurarea personalului din Ministerul Administratiei si Internelor (MAI). Presedintele Traian Basescu a anuntat ca procesul de disponibilizare va continua si anul urmator. „S-a facut o analiza legata de procesul de restructurare a Ministerului Administratiei si Internelor. Acest proces a inclus desfiintarea a 35.056 de posturi care erau neocupate, dar generau finantare de fond de salarii. In acelasi timp, au fost disponibilizati 9.330 de angajati, in urma selectiei facute de Ministerul de Interne – si acest proces va continua. Toate elementele care au fost prezentate arata ca nu a fost diminuata cu nimic capacitatea operativa a Ministerului de Interne, fie ca vorbim de Politie, jandarmi, pompieri sau alte structuri ale MAI”, a declarat Basescu.
Unul din cinci bugetari lucreaza in „structuri”
Conform angajamentului luat de statul roman fata de Fondul Monetar International (FMI), disponibilizarea bugetarilor trebuie sa continue si in 2012. Includerea in aceasta schema si a angajatilor din MAI era esentiala, dat fiind ca unul din cinci bugetari lucreaza la Interne, servicii secrete sau Aparare, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar (ZF).
Publicatia economica arata ca in „structurile” statului (MAI, Ministerul Apararii si serviciile de informatii) lucreaza 260.000 de persoane, pentru ale caror salarii sunt cheltuiti 40 de miliarde de euro in fiecare an. Aceasta suma reprezinta 38% din salariile din sistemul public, care se ridica la un total de 10, 7 miliarde de euro, potrivit unor estimari ZF pe baza informatiilor de la Ministerul de Finante si de la Institutul National de Statistica.
„In negocierile privind reducerea de salarii ale bugetarilor apar pentru prima data defalcari privind structura pe salarii si pe institutii. Problema este ca intre datele de la Ministerul de Finante, care spun ca exista 1,36 milioane de bugetari, si cele de la Institutul de Statistica si care numara doar 1,1 milioane bugetari exista o diferenta de 260.000 de salariati despre ale caror salarii nu se stie nimic”, subliniaza Ziarul Financiar.
Aceasta diferenta este justificata de absenta datelor referitoare la angajatii de la Interne si cei de la serviciile de informatii, care nu apar in statisticile oficiale. „Din datele privind structura salariilor sunt excluse cadrele militare si personalul asimilat (Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii etc.)”, se arata intr-un document furnizat de INS, care prezinta structura salariilor celor 1,1 milioane de bugetari civili.
Din calculele ZF reiese ca unu din cinci bugetari lucreaza in ordine publica si siguranta nationala. Aici intra partea de Interne din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, cele patru servicii secrete (SRI, SPP, SIE, STS) si militarii. „Comparand cat cheltuia statul cu cei 1,1 milioane de bugetari civili, si anume circa 6,7 miliarde de euro pentru 2010, cu cheltuielile totale salariale prinse in bugetul pentru 2010 de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB), rezulta ca pentru doar 19% din numarul total de bugetari statul cheltuie 4 miliarde de euro, adica 36% din bugetul alocat salariilor din sistemul public”, arata analiza economica.
Salarii babane pentru soferi si spioni
In lipsa unor date oficiale, economistii au verificat calculul prin venitul net lunar mediu inregistrat de acesti bugetari speciali. Cele 4 miliarde de euro cheltuieli salariale anuale inseamna cheltuieli lunare de 330 milioane de euro, adica un venit mediu net de circa 2.700 de lei pentru fiecare din acesti 260.000 de angajati speciali. Bugetele de salarii pentru politisti, militari si angajati ai serviciilor secrete sunt duble fata de cele alocate pentru plata a 325.000 de angajati civili din administratia publica locala si centrala, care consuma anual circa 2,1 mld. Euro, arata ZF.
In invatamant, unde lucreaza 360.000 de bugetari, profesori si personal auxiliar, cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 mld. euro, in timp ce pentru cei aproximativ 260.000 de angajati din sanatate sunt cheltuite fonduri in valoare totala de 1,9 mld. euro. Conform structurii salariale oferite de Statistica, numai 28.000 de angajati bugetari civili castiga peste 1.000 de euro net pe luna, in timp ce 5.600 castiga peste 2.000 de euro net pe luna. A fost facuta publica structura salariilor fara sa se tina cont de ceilalti 260.000 de bugetari speciali care nu apar in statistici cu salariile defalcate, deci veniturile nete din sistemul public de peste 1.000 de euro si de peste 2.000 de euro sunt mult mai numeroase, de ordinul zecilor de mii.
La acestia se adauga cei 400.000 de salariati din companii de stat, dintre care peste 15.000 de angajati castiga peste 1.000 de euro net si circa 5.000 peste 2.000 de euro net pe luna. Daca fondul de salarii pentru politisti, militari si angajati din servicii speciale, estimat la 4 miliarde de euro, s-ar reduce cu 30%, statul ar face o economie de 1,2 mld. euro. In afara acestor bani, bugetul statului trebuie sa suporte cheltuieli anuale de 1 miliard de euro pentru sustinerea pensiilor fostilor angajati din Ministerul de Interne, servicii secrete si Aparare, platite integral de la buget, mai arata analiza publicatiei financiare. Conform declaratiilor de avere, exista cazuri in care un sofer din cadrul MAI a avut anul trecut un venit de 3.630 de lei pe luna, iar un zidar – faiantar care a lucrat pentru acest minister a fost platit cu 1.500 de lei pe luna.
10.000, tinta de disponibilizari pe 2011
Saptamana trecuta, insa, presedintele anunta ca era costurilor exorbitante cu angajatii de la interne si de la serviciile de informatii ar putea apune. Traian Basescu a spus ca planul de disponibilizari pentru 2011 avea in vedere 10.000 de persoane, iar pana la ora sedintei CSAT de joi fusesera disponibilizate 9.330 de persoane, ceea ce inseamna ca pana la finele anului este foarte posibil sa se atinga obiectivul propus. „Cred ca pana la sfarsitul anului, pana la 31 decembrie, s-ar putea sa fie chiar pe cifra acest proces de restructurare, si el va continua si prin prisma aplicarii reglementarii «la sapte persoane care pleaca, doar una poate fi angajata» – sigur, avand in vedere necesitatea mentinerii integrale a capacitatii operative a Jandarmeriei si a Politiei”, a spus seful statului.
Intrebat despre faptul ca luna trecuta spunea ca restructurarile din MAI s-au facut pana la acea data cu interese de familie, el afirmat: „Da. Ministrul m-a convins ca presa nu avea dreptate. Deci, ministrul m-a convins ca presa nu avea dreptate atunci cand spunea ca s-au mentinut familiile si… Cei care, daca din familie sunt din tata in fiu politist, daca fiica unui politist a facut Academia, nu poti s-o dai afara doar fiindca este fiica unui politist si urmeaza traditia familiei”. Intrebat daca restructurarile vor fi facute pe criterii de performanta, presedintele a spus: „Si daca s-ar face pe alte criterii, tot n-ar declara cineva ca e pe alte criterii. Eu sper ca va fi pe criterii de performanta, asa cum am fost informat astazi”.
El a mai precizat ca la MAI va fi un proces normal de restructurare. „Cred ca sunt niste detalii care tin de specialistii din Ministerul de Interne; ei stiu unde au excedente, unde au personal insuficient. Deci nu as putea sa va spun din ce birou sau din ce activitate vor fi reduse persoane”, a spus presedintele. In ceea ce priveste numarul persoanelor care vor mai fi disponibilizate si termenul-limita pana la care trebuie sa se incheie restructurarea, seful statului a spus ca „procesul poate merge inainte dupa ce se aproba Statutul Politistului, pentru ca se intentioneaza crearea conditiilor pentru transferul unor activitati ale politiei catre administratiile locale – ordinea publica, spre exemplu – si trebuie sa lucram putin la ajustarea Statutului Politistului”.
Diana Gabor
