Doi ministri au pierdut 3 mld de euro
Din cauza faptului ca reprezentantii a doua ministere nu s-au inteles, Romania a pierdut circa trei miliarde de euro, contravaloarea certificatelor de emisii de carbon atribuite tarii noastre. Un comitet european a interzis Romaniei sa mai vanda aceste certificate pana in 2012, an in care, oricum, certificatele vor deveni nule datorita incheierii protocolului in baza caruia pot fi tranzactionate certificatele respective. Ministerele care nu s-au inteles despre cum ar putea fi vandute certificatele sunt cel al Economiei si cel al Mediului.
Daca pana acum se vehiculau doar zvonuri despre faptul ca Romaniei i s-ar putea suspenda dreptul de a comercializa certificatele de emisii de carbon, membrii Comitetului de Conformare la Protocolul de la Kyoto au decis, in mod oficial, suspendarea Romaniei de la aceste tranzactii. suspendarea este valabila pana in 2012, an in care Protocolul de la Kyoto inceteaza si valoarea certificatelor devine nula. Astfel, Romania a ajuns in situatia in care sa detina 300 de milioane de certificate, in valoare de circa 3 miliarde de euro, dar pe care sa nu le poata comercializa. Partea mai agravanta a acestui lucru este ca pana la suspendarea Romaniei de la aceste tranzactii, guvernantii nu au fost in stare sa comercializeze nici un certificat. La semnarea acestui pact, intuind ca romanii nu vor face nici o afacere cu certificatele de emisii de CO2, oficialii europeni au acordat tarii noastre cu 60 de milioane de certificate mai putin. Astfel ca, in 2007, Guvernul condus la acea data de Calin Popescu Tariceanu a dat in judecata Comisia europeana pentru ca Romania a primit cu 20% mai putine certificate pentru perioada 2008 – 2012. Procesul se judeca si acum. Inainte de suspendare, membrii Comitetului au atentionat Romania ca urmeaza sa se ia o decizie drastica in acest sens, insa, in vara acestui an, ca rezolvare, ministrul Mediului Laszlo Borbely, i-a schimbat din functie pe Nagy Iosif (fostul sef al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului) si pe Marian Proorocu, vicepresedintele Agentiei de Mediu. De asemenea, Borbely a anuntat ca spera ca termenul de valabilitate al acestor certificate (2012) sa fie prelungit, sperand ca Rusia sa cumpere certificatele Romaniei.
“Impreuna cu toate tarile foste comuniste facem front comun pentru a gasi o solutie in cadrul negocierilor internationale in ceea ce priveste posibilitatea reportarii acestor certificate dupa 2012. Si speram sa reusim acest lucru”, a declarat Borbely. Insa, se pare ca oficialul roman omite faptul ca Rusia are un excedent de cinci miliarde de certificate.
Tara arde, ministrii se piaptana
In mod normal, cei raspunzatori de aceasta situatie stiau ca Romania va suporta aceasta sanctiune inainte de anuntul oficialilor europeni. Conform unui document obtinut de cursdeguvernare.ro, exista un memorandum (datat 24 august – cu cinci zile inainte de decizia Comitetului ONU) semnat de trei ministri – Laszlo Borbely (Mediu), Ion Ariton (Economie), Teodor Baconschi (Externe) – si supus atentiei premierului Emil Boc, ”numarul estimat de unitati de reducere a emisiilor oprite de la tranzactionare din cauza suspendarii eligibilitatii” este de 100 de milioane de AAU-uri (Unitati ale Cantitati Atribuite), 11.993.777 de ERU (Unitati de Reducere a Emisiilor) si 69.934.318 de EUA (certificate de emisii de gaze cu efect de sera – GES). In cazul AAU-urilor, ministerele estimeaza ca Romania va pierde aproximativ 150 de milioane de euro, din devalorizarea certificatelor de la 5 euro la 3,5 euro pe bucata. In cazul celor aproape 12 milioane de ERU-uri, ministerele mentioneaza ”penalitati, despagubiri, devalorizari rezultate in urma intarzierilor ce pot aparea in transferul de ERU”, insa nu se precizeaza sume exacte.
La cele aproape 70 de milioane de certificate pe schemele europene e tranzactionare (EUA), cei trei ministri iau in calcul continuarea tranzactiilor numai pe piata interna. Inainte de decizia luata in 29 august, de Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto la Conventia-cadru a ONU privind emisiile de gaze cu efect de sera, Guvernul stia deja cate certificate de emisii de carbon aveau sa fie suspendate Romaniei de la tranzactionare si estima ca suspendarea va dura patru luni, septembrie-decembrie 2011. ”Din experienta Bulgariei, ca stat membru, a carei eligibilitate a fost suspendata, operatorii pot deschide conturi in registrele nationale ale SM UE”, sugereaza cei trei ministri. Cei trei ministri mentionati i-au inaintat lui Boc oficial in 24 august memorandumul, in conditiile in care ei stiau ca Ramura de Implementare a Protocolului de la Kyoto din cadrul Comitetului de Conformare al ONU (CC-EB), la reuniunea din 6-8 iunie 2011, de la Bonn, propusese suspendarea eligibilitatii Romaniei de a mai participa la mecanismele de tranzactionare a drepturilor de emisii.
Astfel, ministrii romani erau aproape siguri ca la reuniunea CC-EB din 22-27 august 2011, acest board international avea sa decida aproape sigur suspendarea Romaniei de la schemele de tranzactionare a AAU-urilor si a celorlalte doua tipuri de certificate de emisii mentionate. ”Va fi oferita doar oportunitatea unei declaratii oficiale si a unor clarificari pe marginea progreselor realizate si a celei de-a doua intampinari scrise”, anticipau Borbely, Baconschi si Ariton in memorandum. Practic, cele trei ministere recunosc, implicit, ca Guvernul nu dispune de personal bine pregatit si bine motivat pentru a procesa informatiile privind mediul. O alta deficienta rezultata din analiza guvernamentala este proasta cooperare dintre institutiile statului implicate in gestionarea certificatelor de emisii poluante. ”Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de sera, in cadrul mai larg al prevenirii si combaterii efectelor schimbarilor climatice, nu este o problema exclusiv de protectie a mediului, ci una inter-institutionala, care priveste toate ramurile economiei nationale”, se mai arata in memorandumul intrat in analiza lui primului-ministru Emil Boc.
Totodata, memorandumul arata ca suspendarea Romaniei de la tranzactionare a gasit institutia competenta cu gestionarea inventarului de gaze cu efect de sera – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) – abia in cursul procedurilor de angajare a 11 persoane care sa constituie un serviciu asociat Sistemului National de Estimare a Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera. Initial, in ANPM 5 persoane aveau atributii specifice in acest sens. In schimb, la Directia Schimbari Climatice de la Ministerul Mediului au mai fost angajate 4 persoane.
Miliarde de euro volatile la declaratii
"Pana la inceputul anului 2010 nu s-a facut nimic, noi din 2008 puteam sa vindem, pana in 1 ianuarie 2010 nu s-a facut nimic. Nu comentez. Cand am venit la minister, am luat legatura cu ministrul Economiei, avem finalizata legislatia in mai – iunie, exista un grup de patru ministri – de la Mediu, Economie, Afaceri Externe si Finante, am inceput negocierile cu doua firme din Japonia, se pare ca si din Spania sunt interesati. Suntem intr-o faza finala de negocieri, ca sunt dificile aceste negocieri, eu sper ca in vreo doua luni vom putea veni si cu cantitati concrete, din pacate piata nu este foarte sus, noi am pierdut multi pasi in acesti ani. Avem in momentul de fata de vandut circa 300 de milioane de unitati, care inseamna la preturile actuale aproape 1,8 miliarde de euro, care ar putea fi folositi pentru investitii verzi", spunea ministrul Mediului, Laszlo Borbely, intr-o conferinta de presa in ianuarie 2011. De atunci si pana in acest moment, firmele din Japonia si din Spania nu au cumparat nici un certificat.
Pentru tara doar afaceri proaste
In cadrul protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat sa reduca cu 8% emisiile de dioxid de carbon in perioada 2008-2012, fata de anul de referinta 1989. Pentru ca la noi in tara, marile uzine poluatoare s-au inchis emisiile poluante s-au redus cu 38%. Potrivit notei de fundamentare a unui proiect de hotarare de guvern elaborat de Ministerul Economiei, initial, pretul vehiculat pe piata a unui astfel de certificat (echivalentul unei tone de emisii) era intre 4 si 8 euro, insa oficialii nu au reusit sa vanda nimic. Dupa ce a venit criza, iar majoritatea tarilor aveau exces de certificate, pretul unuia a scazut la circa 1,5 euro.
Razvan Robu
