Coruptia la nivel inalt, o pata pe imaginea Romaniei
Problema coruptiei la nivel inalt in Romania a intrat din nou in atentia presei internationale, cauzand prejudicii de imagine care se reflecta in mediul economic si in deciziile politice privind tara noastra luate in cadrul institutiilor europene. Astfel, ingrijorate de faptul ca lupta impotriva coruptiei din Romania nu a inregistrat progrese in ultimi ani, Olanda si Finlanda au obtinut amanarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen.
Coruptia din Romania atrage din nou consideratii negative legate de tara noastra, nu doar in presa strain, ci si in mediul politic international. Recent, blogul „Eastern Approaches" al publicatiei The Economist, scria ca Romania trebuie sa preia controlul asupra nesfarsitelor sale probleme cu coruptia, in conditiile in care previziunile de crestere economica pentru anul viitor au fost revizuite in jos, la 1%, si dat fiind ca se anunta noi masuri de austeritate.
Scandal la ICCJ
Chiar daca urmarirea judecatorilor corupti nu este niciodata o chestiune usoara, la presiunea Uniunii Europene, Romania a lansat o noua serie de anchete care-i vizeaza pe magistrati si alte oficialitati publice, scrie pe blogul The Economist. Articolul face in primul rand referire la cazul judecatoarei Gabriela Barsan, anchetata pentru trafic de influenta. Recent, procurorii au perchezitionat o vila aflata in proprietatea lui Corneliu Barsan, judecator roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Sotia acestuia, Gabriela, presedinte al Sectiei de contencios administrativ si fiscal din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, este acuzata ca a primit bijuterii, o excursie in Indonezia si dreptul ca fiul ei sa foloseasca gratuit un apartament situat in Paris in schimbul facilitarii solutionarii favorabile a unor dosare.
Gabriela Barsan a solicitat anularea avizului de perchezitie, invocand vicii de procedura – asa cum au procedat toti politicienii importanti si mai putin importanti din Romania care s-au confruntat cu acuzatii de coruptie, potrivit sursei citate. Un complet de cinci magistrati ai Curtii Supreme a respins, miercuri 12 octombrie, contestatia formulata de judecatoarea Gabriela Barsan fata de incheierea prin care s-a dispus perchezitia imobilului in care locuieste. Completul de cinci magistrati a considerat cererea judecatoarei Barsan drept inadmisibila. Potrivit reprezentantilor ICCJ, contestatia incheierii prin care s-a dispus perchezitia va fi judecata odata cu judecarea procesului pe fond.
Contactata telefonic de HotNews.ro, judecatoarea Gabriela Barsan a declarat ca nu cunoaste decizia completului de cinci privind contestatia fata de perchezitie. „Nu stiu nimic despre asta. Pot sa va spun insa ca nu ma mai surprinde nimic”, a declarat judecatoarea Gabriela Barsan. Cat despre contestatia incheierii judecatoresti care a permis perchezitia, judecatoarea a explicat ca „orice hotarare trebuie sa aiba o cale de atac”. Blogul The Economist scrie despre scrisoarea in care Gabriel Barsan si-a acuzat colegii de lipsa de umanitate din partea lor, dupa ce acestia fusesera de multe ori la ea in casa, iar acum uita de prietenie in schimbul unui „linsaj mediatic”.
The Economist este insa de parere ca acest caz nu va duce nicaieri, dat fiind ca magistratul Corneliu Barsan a invocat imunitatea diplomatica de care se bucura atat el in calitate de judecator la CEDO, cat si membrii familiei sale. Judecatoarea Gabriela Barsan, a declarat pentru HotNews.ro, marti 11 octombrie, ca sotul sau, judecator al Romaniei la CEDO, a sesizat Consiliul Europei, a incunostintat CEDO si a notificat Ministerul Roman de Externe in legatura cu perchezitia efectuata la domiciliul sau.
De la un ministru la altul
Majoritatea cazurilor grave de coruptie din Romania sunt amanate ani la rand, adesea din motive neintemeiate. Decebal Traian Remes, fost ministru al agriculturii, a fost trimis in judecata in 2008 in dosarul „Caltabosul”, fiind acuzat de trafic de influenta. Acest caz evolueaza insa in ritmul melcului, dupa doi ani de tergiversari procedurale. Acelasi lucru este valabil si in cazul lui Adrian Nastase, fost premier al Romaniei, acuzat de mai multe fapte de coruptie, mentioneaza sursa citata.
Potrivit rechizitoriului DNA, in 13 septembrie 2007 si 23 septembrie 2007, fostul ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remes, ar fi acceptat si primit caltabos si tuica in valoare de 1.500 de lei si suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorba, prin intermediul lui Ioan Muresan. Presa a relatat ca Ciorba s-a autodenuntat la DNA dupa ce a aflat ca este oricum in vizorul anchetatorilor pentru ca ar fi incercat, prin Muresan, sa-l cumpere pe ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remes. Procurorii au trimis dosarul in instanta in 2008, Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan fiind acuzati de favorizarea unei firme pentru castigarea unei licitatii, in schimbul unui autoturism de lux, a unor produse alimentare si a 15.000 de euro.
TVR a difuzat, in 10 octombrie 2007, in jurnalul de la ora 19.00, imagini de la o intalnire a ministrului Agriculturii de la acea data, cu fostul ministru Ioan Avram Muresan, in care acesta din urma ii da un plic lui Remes, precum si inregistrari audio referitoare la licitatii. Decebal Traian Remes si-a dat demisia din functia de ministru al Agriculturii in 11 octombrie 2007, dupa ce postul national de televiziune a difuzat imaginile din inregistrarea video a intalnirii sale cu fostul ministru Ioan Avram Muresan.
Schengen sau coruptia
Cu cateva saptamani in urma, esecul Romaniei de a tine sub control coruptia a costat tara aderarea la spatiul Schengen. Nimic nu se va schimba pe acest front, declara oficialitati din tari sceptice precum Finlanda si Olanda, pana cand Romania – dar Bulgaria, in tandem cu care a aderat la UE, in 2007 – nu-si va face ordine in propria ograda.
Consiliul Justitie si Afaceri Interne (JAI), reunit la 22 septembrie la Bruxelles, a decis amanarea votului privind aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen in urma opozitiei deschise exprimate de Olanda si Finlanda. Decizia de extindere a spatiului Schengen trebuie sa fie luata cu unanimitate de Consiliul JAI, iar Parlamentul European are doar un rol consultativ in acest proces. Avizul pozitiv al PE in acest dosar a fost deja dat la inceputul lunii iunie, cand a fost adoptat un raport elaborat de eurodeputatul portughez Carlos Coelho (PPE). Olanda si Finlanda s-au opus la Consiliul Justitie si Afaceri Interne desfasurat luna trecuta unei solutii de compromis, care viza o aderare partiala a Romaniei si Bulgariei la Schengen, invocand o problema de incredere pe care o pun cele doua tari din cauza suspiciunilor de coruptie.
Mediul de afaceri are de suferit
Cultura spagii le complica viata si oamenilor de afaceri din Romania. Saptamana trecuta, Steven van Groningen, seful Raiffeisen Bank Romania, s-a plans ca mediul de afaceri este „prea corupt”, ceea ce afecteaza investitiile, dar si reputatia tarii pe plan international. Articolul incheie amintind de prognoza de crestere economica, redusa la 1% pentru anul viitor: „Este timpul, cu siguranta, ca Romania sa isi rezolve problemele cu coruptia nesfarsita”.
In 2010, pentru prima data din 2002, Romania s-a aflat in scadere in clasamentul Corruption Perception Index realizat de Transparency International (TI), care priveste perceptia privind coruptia la nivelul sectorului public si a reformelor de combatere a ei. Cele 3,7 puncte obtinute anul trecut arata ca expertii nu sunt ingrijorati doar de stagnarea politicilor anti-coruptie, ci si de cresterea acesteia in perceptia mediului de afaceri.
Anul trecut Romania ocupa locul 69 in lume in ceea ce priveste nivelul de perceptie a coruptiei din sectorul public, ceea ce ne plaseaza sub tari ca Georgia sau Rwanda. In Europa, Romania ocupa locul 25 intre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind urmata doar de Bulgaria cu 3,6 puncte si Grecia cu un scor de 3,5. “Se constata in acest ultim an abandonarea reformelor sistemice cu impact si reducerea gradului de interes a factorilor politici pentru combaterea coruptiei, ceea ce a avut ca rezultat scaderea in clasamentul IPC si, mai grav, deschiderea unui extrem de periculos trend descendent”, avertizeaza Transparency International.
“Punctajul obtinut de Romania in IPC reprezinta cuantificarea rezultatelor reformelor anticoruptie, din perspectiva expertilor, analistilor de tara straini si nationali, precum si a oamenilor de afaceri, potentiali investitori. De aceea, deficientele sesizate de aceste categorii nu mai poate trece neobservata sau fara efecte si propunem masuri urgente pentru a nu rata sansa Romaniei de a spera la o recuperare sustenabila in perioada post-criza financiara”, recomanda specialistii TI.
Diana Gabor
