Centura Bistritei a stârnit foarte multe controverse in urma cu aproximativ trei ani, apoi scandalul s-a tinut lant timp indelungat. Faptul ca municipiul are nevoie de un drum ocolitor este acceptat de toata lumea, nu insa si pozitionarea acestuia.
Variantele au fost ba la sud de oras mai la distanta sau foarte aproape, ba la nord. Cei indrituiti sa puna parafa pe proiecte intru aprobare au oscilat din diverse motive. Situatia este neschimbata si acum. Alesii locali declara in unanimitate ca centura va fi realizata, fara insa sa precizeze pe unde va trece ea.
Realizarea drumului de centura de la Bistrita ramâne in continuare o ecuatie cu multe necunoscute. Daca va fi la sud sau la nord de municipiu, inca ramâne de vazut.
Gazeta de Bistrita a prezentat pe parcursul mai multor editii, acest proiect privind realizarea unui drum de centura ocolitoare a Bistritei, pe varianta sudica. Ideea a stârnit controverse de la bun inceput., Obiectivul era prevazut a fi construit foarte aproape de oras, iar locuitorii din acea zona s-au considerat afectati de acest proiect, intrucât presupunea realizarea unor lucrari mai complicate dar si exproprieri de terenuri si locuinte. Astfel, oamenii nu au precupetit niciun efort in a impiedica transpunerea in realitatea a maretului proiect.
Una din trei: cea mai ieftina, dar nu cea optima
Firma proiectanta, Iptana, a studiat trei variante posibile pentru un drum de centura al Bistritei:
– varianta 1 – actuala sosea care ar putea fi prelungita si reabilitata cu 65 de milioane de euro;
– varianta 2 Sud, DN 17 Viisoara – Codrisor – malul Râului Bistrita – Jelna – Ghinda – Livezile si care ar costa 174 milioane de euro;
– varianta 3 Sud – de 250 milioane de euro, care ar trece pe la Sarata – Monariu – Budac – Livezile.
Iptana optat pentru varianta 2, care s-a lovit de la inceput de o opozitie puternica atât din partea cetatenilor din zona, dar si din partea consilierilor PNL si PDL, ultimii invocând costul prea mare pentru o varianta apreciata a fi de compromis. Din suma totala de 174 milioane de euro, 23,4 milioane de euro ar fi reprezentat despagubirile pentru exproprieri, ceea ce insemna un cost de 15 milioane de euro pe kilometru, in conditiile in care terenul cu risc de alunecari din zona Codrisor ar fi implicat traversari supraterane si lucrari serioase de consolidare, nemaivorbind de defrisari, mai precis 3.87 ha din Padurea Codrisor.
S-a stârnit „incendiul”
Dupa ce a fost anuntata initiativa cu privire la realizarea centurii in partea de sud a Bistritei varianta 2, la Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita – Nasaud (APM BN) au fost depuse peste 750 de sesizari de la cetateni ai municipiului aflati in zona traseului respectiv. Initial, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) anunta ca SC Iptana a fost desemnata drept proiectantul drumului de centura al Bistritei care va fi modernizat si extins, fiind insa vorba de centura existenta deja si care este situata in partea de nord a orasului.
Tot atunci se preciza ca modernizarea si extinderea centurii se va face cu bani europeni, alocati la pachet pentru trei centuri ocolitoarele in orasele Bistrita, Gheorgheni si Miercurea Ciuc. Ulterior, traseul centurii bistritene nu a mai fost cel anuntat, adica la nord, ci s-a mutat in partea de sud a municipiului. Dupa mai multe sesizari la APM BN, dar si la Primaria Bistrita, si dupa o dezbatere in Consiliul Local, lucrurile s-au incins de-a dreptul.
Cu toate ca centura de sud nu a era agreata de nimeni, primarul si a proiectantul au continuat cu incapatânare demersurile pentru realizarea obiectivului.
Fiindca peste 750 de bistriteni au depus plângeri la APM BN, prin care si-au exprimat dezacordul vizavi de traseul ales pentru drumul ocolitor al orasului, Agentia nu a putut sa elibereze avizele necesare. Mai mult decât atât, o parte dintre cetatenii care s-au simtit afectati de realizarea acestei centuri au ajuns in audienta si la ministrul Transporturilor, la acea vreme Radu Berceanu, care insa nu a mai stat multa vreme in scaun. Odata cu numirea in fruntea Ministerului Transporturilor a Ancai Boagiu, cetatenii au avut parte de ceva emotii, cu atât mai mult ca noul ministru declarase ca centura se va realiza, evident in contextul „pachetului” de centuri de la Gheorgheni si Miercurea Ciuc.
Uite centura, nu-i centura
Dar cum toate proiectele importante nu pot fi realizate fara a avea si o sustinere politica, tot asa s-a intâmplat si la Bistrita. Primul care a fost de partea contestatarilor si care s-a declarat impotriva centurii de sud in varianta sustinuta de primar a fost consilierul municipal democrat-liberal Gheorghe Tuta.
La scurt timp dupa aceea, a trecut de aceeasi parte a baricadei si presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Liviu Rusu, care initial a eliberat certificatul de urbanism pentru acest proiect al centurii, act de care municipalitatea avea nevoie ca de aer intrucât o parte din traseul drumului se suprapunea pe o portiune de drum judetean. Retragerea certificatului a avut loc ca urmare a faptului ca la institutia condusa de Liviu Rusu au ajuns petitiile contestatarilor, iar Consiliul Judetean a avertizat Primaria Bistrita sa schimbe traseul, ceea ce nu s-a intâmplat.
In opinia presedintelui CJ BN, varianta cu numarul 3 ar fi cea optima. Varianta cea mai buna era insa si cea mai scumpa, astfel ca aceasta fusese exclusa din start de proiectant.
Astfel, din 2009 si pâna in 2010 autoritatile din Bistrita s-au jucat de-a „uite centura, ba nu-i centura”, fara sa reuseasca sa ajunga la un numitor comun, aratând insa cu degetul unii spre altii. Totodata, acuzatiile cu iz politic nu au putu fi ocolite, primarul Cretu mentionând nu o data ca pâinea si cutitul e in mâna PDL.
Liviu Rusu a numit varianta sud, bulevard
La inceputul acestui an, cel care a adus in discutie acest subiect fierbinte a fost liderul PDL BN, deputatul Ioan Oltean, care a anuntat, in cadrul unei conferinte de presa, ca se cauta solutii optime pentru realizarea unui drum de centura pentru municipiu. Atunci, deputatul declara ca, specialistii de la Iptana au fost la Bistrita cu câteva zile inainte si urmau sa se pronunte asupra variantei finale, pentru care vor fi elaborate studiul de fezabilitate si proiectul tehnic, deoarece timpul in care mai putea fi depusa documentatia era foarte scurt, iar municipiul Bistrita nu-si putea permite sa piarda o finantare de peste 100 milioane euro.
„Nu am renuntat la realizarea acestei centuri si cred cu certitudine ca ea trebuie realizata. Municipiul Bistrita nu-si poate permite sa piarda peste 100 de milioane de euro pentru ca exista anumite ambitii sau pentru ca exista o lipsa de colaborare intre unii si altii. Am fost pe teren impreuna cu presedintele Companiei Nationale de Drumuri, cu presedintele Liviu Rusu si cu primarul Ovidiu Cretu, pentru a vedea care varianta s-ar detasa ca fiind optima. Saptamâna viitoare vine o echipa de proiectanti care sa regândeasca o varianta optima. Am analizat si varianta Nord, si varianta Sud, insa nu sunt optime pentru ca ating parti importante din oras. Trebuie sa gasim o varianta intermediara”, a declarat Ioan Oltean. „Drumul de centura trebuie sa ocoleasca orasul, nu sa treaca prin el. Iptana nu a privit cu maxima importanta toate variantele, la presiunea celor doua parti, si a ales o varianta care nu e optima. Sa nu uitam ca sustinerea financiara este europeana si nu o putem face dupa cum vor unii sau altii. Exista niste conditii si limite. In actuala varianta Sud, prin padurea Codrisor, nu se poate, pentru ca atinge parti importante ale orasului, plus ca are parti tehnice dificil de realizat”, a mai adaugat liderul democrat-liberal.
Prezent la aceeasi conferinta de presa, Liviu Rusu, presedintele CJ BN, a sustinut varianta de nord a centurii ocolitoare, motivând ca aceasta intruneste toate conditiile necesare finantarii din fonduri structurale. Potrivit lui Rusu, varianta propusa de Iptana poate fi numit fara doar si poate, un bulevard.
„Varianta Sud este, de fapt, un bulevard, la care i-am putea da si un nume. Pentru varianta Nord vor fi si costuri mai mici”, a precizat presedintele CJ BN. El a mai mentionat ca traseul pe la nordul municipiului este preferat si in contextul reabilitarii DJ 151, pe tronsonul Sintereag – Sigmir, astfel ca tranzitul spre Moldova va fi asigurat in mod real.
Oltean sustine acum varianta lui Cretu
Dupa ce primarul Ovidiu Cretu l-a „curtat” ceva vreme pe Ioan Oltean, doar, doar va gasi intelegere pentru varianta 2 aleasa de Iptana, liderul democrat-liberal a readus in discutie subiectul centurii si s-a declarat un sustinator aprig pentru realizarea ei.
„Sustin, neconditionat, centura ocolitoare a orasului Bistrita. Eu cred ca nu ne putem permite sa pierdem o investitie de 150-170 de milioane de euro. Am incercat sa gasim solutii mai bune decât cea care se conturase la un moment dat. Am incercat, dar se pare ca nu poate fi gasita alta varianta decât cea pe care a ales-o Institutul Iptana, fiindca eu nu ma pricep la toate, cum se pricep unii. Mergem pe mâna specialistilor si incercam sa sustinem tot ceea ce este omeneste si posibil pentru locuitorii acestui judet”, a spus Oltean. „Important este ca beneficiarii acestei lucrari sunt locuitorii municipiului Bistrita si toti ceilalti care vor trece pe un drum bun. Eu personal sustin proiectul”, a mai adaugat deputatul bistritean.
Ce va fi in cele din urma, deocamdata nimeni nu stie, cert este ca pâna se va ajunge la un numitor comun va mai trece o perioada buna de timp, fiindca la acest moment totul se rezuma la declaratii.
Liana Muresan
redactie@gazetadebistria.ro
