În ciuda crizei financiare, în unele zone din ţară se construieşte mai mult decât în anii trecuţi. Un astfel de caz este regiunea Nord-Vest, din care face parte Bistriţa-Năsăud, care a înregistrat în luna iunie a acestui an o creştere cu peste 20 de procente faţă de perioada similară a anului trecut.
În judeţul nostru, în 2011 au fost emise peste 500 de autorizaţii de construcţie. Chiar dacă majoritatea documentelor au fost emise în vederea mansardării sau recompartimentării locuinţelor, lucrurile se mişcă bine.
Potrivit unui studiu întocmit de Econtext.ro, Clujul, Sălajul, Bistriţa-Năsăud, Maramureşul şi Bihorul sunt judeţele unde numărul celor care construiesc este în creştere. La polul opus se află judeţe ca Olt, Gorj, Dolj sau Mehedinţi, unde lucrurile nu stau tocmai bine.
Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că în prima jumătate a anului au fost eliberate la nivel naţional aproape 19.000 de autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, cu 4,5 la sută mai puţine faţă de perioada similară a lui 2010.
Anul trecut, în Bucureşti şi judeţul Ilfov au fost construite peste 8.000 de locuinţe, în judeţul Cluj aproape 7.000, la Suceava peste 4.000, iar la Constanţa şi Iaşi câte 3.000. La coada clasamentului sunt judeţele Mehedinţi, Tulcea, Teleorman, Caraş-Severin şi Covasna, fiecare cu doar câteva sute.
Judeţul nostru stă bine în top
Jurnaliştii de la Econtext.ro au realizat un studiu privind autorizaţiile de construcţie eliberate în toate regiunile din ţară, cu scopul de a stabili unde se construieşte şi în ce proporţii. Dacă în majoritatea judeţelor din ţară situaţia nu este tocmai roz, la Bistriţa-Năsăud lucrurile stau bine, la fel ca şi în Cluj, Maramureş sau Bihor, ceea ce arată că locuitorii de aici se pregătesc să construiască tot mai mult.
În regiunile Nord-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest şi Centru cifrele nu sunt deloc îmbucurătoare, dar în regiunea Nord-Vest, care cuprinde şi judeţul Bistriţa-Năsăud, precum şi în regiunea Sud-Est, s-au înregistrat creşteri în ceea ce priveşte numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate. Astfel, în regiunea Nord-Est s-au eliberat, în luna iunie a acestui an, 914 autorizaţii, faţă de 1.068 în iunie 2010, ceea ce reprezintă un declin de 14,4 la sută. Nici regiunea Sud-Muntenia nu stă mai bine, în condiţiile în care s-au eliberat, în luna iunie 2011, 724 de autorizaţii, faţă de 870 în iunie 2010, reprezentând o scădere de 16,8 la sută.
În regiunea Sud-Vest Oltenia au fost eliberate în aceeaşi perioadă 358 de autorizaţii, cu 23,7 la sută mai puţine decât în perioada similară a anului trecut. De asemenea, în regiunea Vest s-au eliberat în iunie 2011 374 de autorizaţii, faţă de 414 în iunie 2010. Aici, scăderea a fost de 9,7 la sută. Dacă în regiunea Centru au fost eliberate 338 de autorizaţii, cu 5,6 la sută mai puţin decât în perioada similară a lui 2010, în regiunea Sud-Vest Oltenia s-au eliberat, în luna iunie a acestui an, 391 de autorizaţii, cu 4,2 la sută mai puţine faţă de luna iunie 2010.
Există însă şi regiuni în care numărul celor care construiesc este în creştere. Astfel, în regiunea Sud-Est au fost eliberate, în luna iunie a acestui an, 500 de autorizaţii, faţă de 496 în iunie 2010, ceea ce înseamnă o creştere de 0,8 la sută. Totodată, regiunea Nord-Vest a înregistrat creşteri substanţiale, de 20,6 la sută. În luna iunie a acestui an au fost eliberate 562 de autorizaţii, faţă de 466 în luna iunie 2010.
Peste 500 de bistriţeni construiesc anul acesta
Chiar dacă recesiunea şi-a pus amprenta pe situaţia economică a bistriţenilor, aceştia continuă să construiască. Fie că îşi fac case noi sau şi le mansardează sau recompartimentează pe cele în care locuiesc deja, locuitorii judeţului nostru rotunjesc conturile celor care deţin firme care comercializează materiale de construcţii.
Conform informaţiilor postate pe site-ul Primăriei Bistriţa, anul acesta, în perioada ianuarie-iunie, am fost eliberate peste 500 de autorizaţii de construcţie. Mai bine de jumătate dintre ele sunt pentru instalarea de utilităţi – gaz, curent electric, apă -, pentru refacerea branşamentelor vechi, recompartimentări şi mansardări.
Oamenii spun că deşi criza nu a „plecat” încă de la noi, trebuie să continue lucrările pe care le-au început.
„De anul trecut lucrez la o casă pentru familia mea. Acum am obţinut autorizaţie să bag curentul electric. Chiar dacă banii pe care îi am nu sunt foarte mulţi, trebuie să termin ceea ce am început. Criză sau nu, trebuie să locuim undeva”, ne-a explicat un bistriţean.
O altă persoană ne-a spus că nu îşi permite să îşi construiască o locuinţă de la a la z, însă vrea să mansardeze casa părinţilor şi să se mute acolo. „Am vrut să-mi construiesc o casă, însă costă foarte mult şi nu am destui bani pentru asta. Chiar dacă materialele de construcţii s-au ieftinit faţă de anii trecuţi, manopera e tot scumpă. Aşa că am decis să mansardez casa pe care o au părinţii mei”, a povestit omul.
În 2010, Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei Bistriţa a eliberat circa 1.200 de autorizaţii de construcţie.
Bistriţenii vor case mari
Ziarul Financiar a întocmit un top al judeţelor cu cele mai mari case construite în 2009. Dacă suprafaţa medie a caselor vechi este de 39 de metri pătraţi, cele noi sunt de două ori mai mari, media suprafeţei fiind de 70 de metri pătraţi.
Cele mai mici locuinţe au fost construite în judeţul Cluj (cu o suprafaţă în medie de 41,5 metri pătraţi), la polul opus aflându-se judeţele Giurgiu, Ilfov şi Timiş, unde au fost realizate cele mai spaţioase case, cu suprafeţe medii de peste 90 de metri pătraţi.
Bistriţa-Năsăud se numără printre judeţele cu cele mai mari case construite. În medie, o locuinţă nouă are o suprafaţă de 75-80 de metri pătraţi. Mulţi bistriţeni ajung să îşi vândă casele după ce abia le-au ridicat şi pus la punct, din diverse motive. De exemplu, o casă situată în cartierul Unirea, cu o suprafaţă de 180 de metri pătraţi şi terenul aferent, de 400 metri pătraţi, a fost scoasă la vânzare la preţul de 70.000 de euro.
O alta, lângă Podul Budacului, cu o suprafaţă de 90 de metri pătraţi, costă 55.000 de euro. La preţul de 385.000 de euro poate fi cumpărată o vilă de 400 de metri pătraţi ultrafinisată şi mobilată, cu piscină exterioară, în zona Hotel Diana.
Iulia Bartha
iulia@gazetadebistrita.ro
