La Negrilesti, biserici ortodoxe de… sezon

Credincioşii ortodocşi din Negrileşti, judeţul Bistriţa-Năsăud, îşi schimbă lăcaşul de cult, în funcţie de anotimp. Vara merg la „Biserica de vară”, iar în sezonul rece, trec strada şi se roagă în „Biserica de iarnă”. Toate acestea deoarece, satul are două biserici, iar în una este mai frig şi în cealaltă, mai cald, spun enoriaşii.
Cele două „lacrimi gemene” s-au transformat în perle ale ortodoxiei şi se înalţă semeţ spre cerul cristalin de peste Valea Mare. Negrileştenii consideră că ambele biserici ortodoxe sunt emblema satului lor şi sunt încântaţi că sunt folosite.

Comuna Negrileşti a fost înfiinţată prin Legea Nr. 530 din 23 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial Nr. 720 din 3 octombrie 2002.
Negrileşti este o comună în judeţul Bistriţa-Năsăud, Transilvania, cu o populaţie de aproximativ 2.500 de locuitori, şi are în componenţă satele Purcărete şi Breaza. Este situată într-o zonă deluroasă, fiind traversată de două mici pâraie -Lunca Mică şi Lunca Mare.
Lunca Mică vine din judeţul Cluj şi traversează localitatea, după care se varsă în Lunca Mare. Lunca Mare vine din Vârful Breaza, iar împreună cu Lunca Mică se varsă în Râul Someşul Mare, în localitatea Reteag, comuna Petru Rareş.

De 25 de ani, „umil slujitor al celor două mirese ale lui Hristos”

Destoinic slujitor al lui Hristos, adevărat iubitor al celor sfinte, Preacucernicul părinte Dumitru Zinveli, scoborât de pe culmile semeţe ale Ţibleşului, din Zagra sa cea dragă, slujeşte la Negrileşti, de 25 de ani. Născut la data de 16 martie 1959, el a urmat cursurile Facultăţii Teologice din Sibiu, iar atunci când trebuia să îşi aleagă parohia a avut de ales între mai multe localităţi, dar, în final, a optat pentru „satul cu oameni mulţi, buni creştini şi cu vorba dulce, căci aşa sunt negrileştenii”. Părintele Zinveli mai afirmă: „Îmi doresc să îmi închei existenţa pământeană în Negrileşti, satul care m-a învăţat că, într-adevăr, te poţi naşte într-un loc, dar poţi trăi şi în alte zări frumoase şi, mai mult decât acest lucru, îţi doreşti să te primească, când Bunul Dumnezeu te va chema, lutul trudit de palmele bătătorite ale enoriaşilor, pe care cu frică de Preaînaltul, i-ai păstorit. Eu, la Negrileşti vreau să mor, iar mormântul să-mi fie lângă una din cele două biserici, pentru a fi aproape de cei pe care i-am iubit”. De altfel, tot în Negrileşti, preotul duhovnic şi-a închegat şi familia. Soţia sa, Dorina Zinveli, este referent în cadrul Primăriei Negrileşti, iar rodul căsniciei îl reprezintă cei doi fii: Dan Călin, în vârstă de 24 de ani şi Dorin Ioan, care a ajuns la 22 de primăveri.

Primarul este şi el mândru

Primarul comunei, Ioan Pugna, spune că cele două biserici de rit ortodox au o mare valoare sentimentală pentru localnici, mai ales că amândouă sunt funcţionale. „Este asemenea unei embleme a satului Negrileşti. Este adevărat că cele două instituţii de cult se autofinanţează. Toţi cei care vizitează localitatea noastră ne întreabă de ce avem două biserici ortodoxe. Deşi o fac cu zâmbetul în colţul gurii, le explic faptul că negrileştenii sunt oamenii friguroşi, drept urmare merg iarna în biserica cu podea de lemn, deoarece este mai cald şi există şi încălzire centrală. Deci, avem biserici de… sezon”, spune primarul.
Edilul mai susţine că ar avea nevoie de fonduri mai mari pentru a putea susţine cele două biserici ortodoxe, dar că bugetul auster îl împiedică să aloce sume mai mari pentru lăcaşele de cult.

„Mândru mi-s că am două biserici!”

Locuitorii de sub poalele Ciceului sunt foarte fericiţi că în sătucul lor de sub pădure, de multe ori netrecut pe hartă, sunt două biserici, ambele funcţionale.
Clopotarul celor două biserici, Dumitru Vlad, nea Mitică – cum îl ştiu sătenii spune cu mândrie: „Păi cine o mai văzut în Ardealul nost’, sat cu două biserici creştine, ortodoxe?! Ce poate fi mai frumos? Cred că în toată România nu se găseşte aşa ceva. Păcat că nu profităm de asta! Eu, când sunt aproape de biserici, parcă sunt alt om, devin mai bun, mai înţelegător… nu pot să explic… Dar, spuneţi, nu-i fain că avem două?”
Pe profesoara Coasă Raveca am găsit-o trebăluind prin casă. Aceasta are un alt of: „Am muncit 43 de ani în învăţământ, am trudit din greu cu copiii oamenilor. În vremea lui Ceauşescu erau mai mulţi oameni la biserică, comparativ cu zilele noastre. Nouă, dascălilor, ne era interzis să mergem să ne rugăm, dar tot o făceam. Acum, cele două biserici, îngrijite şi puse la punct de părintele Zinveli, sunt, e adevărat, pline, dar nu văd elevi, oameni tineri şi… e păcat, mare păcat! Sunt ca două surori cele două biserici, ar fi bine să le cinstim prin prezenţa noastră, în duminici şi sărbători”.

Indiferent de confesiune, negrileştenii sunt o mare familie unită

Potrivit spuselor părintelui Dumitru Zinveli, dar şi ale localnicilor, în Negrileşti nu au fost niciodată conflicte de natură confesională. Mai mult, unii negrileşteni care aparţin cultului baptist sau penticostal au vorbit cu căldură şi real respect despre cele două biserici ortodoxe.
”Pe mine nu mă interesează ce religie are vecinul meu. Că de am nevoie de ceva, la el mă duc. Sau fug la penticostalul meu, care stă, poate, în cealaltă parte a satului?! Doar, toţi zicem un «Doamne, ajută!» Şi eu îs mândru că, aici, în mijlocul satului, sunt două biserici, cea mare de o parte a drumului şi cea mică de cealaltă parte. Nu contează că sunt ortodoxe! O biserică e o biserică, indiferent că are sau nu are cruce!”, a spus un localnic.

Majoritatea locuitorilor aparţin religiei ortodoxe

Din cei aproximativ 1.400 de locuitori din Negrileşti, 960 de persoane aparţin religiei ortodoxe. În această localitate, oamenii s-au obişnuit cu cele două biserici: „cea mare” şi „cea mică”. În traducere liberă, lăcaşul de cult mai mare este cel construit mai recent, dar care este mai răcoros (prin prisma materialelor folosite), iar biserica ce ocupă un spaţiu mai redus este mult mai călduroasă, fiind podită şi având centrală termică. Orice ar fi, fără nicio tendinţă ironică, „între două nu te plouă!“.

Raimond PETRUŢ