In ajunul votului asupra unei noi motiuni de cenzura impotriva guvernului condus de Emil Boc, “Gazeta de Cluj” va prezinta o scurta istorie a initiativelor opozitiei de a rasturna Executivele conduse de seful PDL. Primul guvern de dupa Revolutie care a cazut prin motiune, Guvernul Boc I, a fost inlocuit cu un cabinet care s-a confruntat cu motiuni de cenzura la fiecare act legislativ major pe care si l-a asumat.
Uniunea Social-Liberala (USL) a depus, marti, la presedintii Senatului si Camerei Deputatilor motiunea de cenzura intitulata „Codul Boc – salarii mici, somaj mare, firme falimentate”, potrivit Mediafax. Documentul, care a fost semnat de 210 parlamentari ai USL, va fi dezbatut si votat pe 16 martie, de la ora 15.00.
Motiunea de cenzura a fost depusa ca urmare a asumarii raspunderii Guvernului pe noul proiect de modificare a Codului Muncii. PSD, PNL si PC sustin in textul motiunii ca traim “perioada cea mai neagra din istoria recenta a Romaniei, consecintele cumulate ale aplicarii masurilor propuse de Guvern conducand la scaderea drastica a gradului de siguranta a vietii cetatenilor romani, la o accentuare grava a instabilitatii regimului proprietatii in Romania si la scaderea masiva a increderii in statul roman”. Parlamentarii opozitiei sunt nemultumiti de faptul ca Guvernul si-a angajat raspunderea pe Codul Muncii, in loc sa permita dezbateri parlamentare. De asemenea, parlamentarii USL au depus saptamana trecuta, la Senat, un proiect de lege care contine modificari ale Codului Muncii agreate de patronate si sindicate.
Guvernul Boc, fara numar
Aceasta este dar inca una dintr-un lung sir de motiuni de cenzura depuse de opozitie impotriva unui guvern condus de Emil Boc. Doar una dintre acestea a avut insa succes, Emil Boc aflandu-se din 2008 pana astazi in fruntea mai multor variante ale Executivului.
Guvernul Boc I a guvernat Romania de la alegerile legislative din 2008 pana in 23 decembrie 2009. In mai 2009, PNL si UDMR au depus o motiune de cenzura intitulata “Marea pacaleala PDL-PSD”. Titlul era o referire la incalcarea promisiunilor electorale de catre partidele care formau arcul guvernamental, motiunea fiind legata de rectificarea bugetara si de politizarea serviciilor deconcentrate. “In ultimii zece ani, romanii n-au dus-o mai rau ca acum, pentru ca salariile si pensiile scad in termeni reali, iar micii intreprinzatori isi inchid afacerile”, a acuzat Vosganian. El a sustinut ca, in loc sa fie un factor de diminuare a efectelor crizei, guvernul era un factor de sporire a crizei. Motiunea de cenzura a parlamentarilor PNL si UDMR a fost respinsa cu 130 de voturi pentru si 272 impotriva.
Din 13 octombrie 2009, cand a fost demis prin motiune de cenzura, guvernul Boc a continuat sa functioneze interimar, fiind obligat sa indeplineasca „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern”. Boc I este primul guvern roman care a cazut prin motiune de cenzura dupa Revolutie, dupa adoptarea acestui act de catre Parlament la un an dupa investire. Motiunea de cenzura depusa de opozitie impotriva Guvernului Boc a fost adoptata cu 254 de voturi pentru si 176 impotriva. Motiunea a venit intr-un context politic in care PDL se afla intr-o pozitie vulnerabila, pierzand majoritatea parlamentara dupa retragerea PSD de la guvernare, la inceputul lunii octombrie 2009.
Internele, calcaiul lui Ahile
Aceasta retragere a fost o consecinta a problemelor repetate de la conducerea Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) pe durata intregului mandat al guvernului Boc. Dupa ce ministrul Gabriel Oprea l-a numit pe chestorul Virgil Ardelean in functia de director al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna, Partidul Social Democrat i-a retras acestuia sprijinul politic. Oprea a demisionat la 14 ianuarie 2009 din functia de ministru, fiind inlocuit de Liviu Dragnea la conducerea MAI. Si acesta a demisionat dupa doar 13 zile, motivand ca fondurile alocate Ministerului pentru anul 2009 sunt insuficiente pentru realizarea proiectelor asumate. Dupa demisia lui Dragnea, ministru al Internelor a devenit vicepremierul Dan Nica. In urma unui scandal politic iscat de declaratiile lui Nica legate de posibila fraudare a alegerilor prezidentiale, premierul Emil Boc l-a facut pe Nica raspunzator de cresterea infractionalitatii in Romania in perioada sa de mandat si a propus revocarea sa. Dan Nica a continuat sa fie sustinut de PSD, care a refuzat sa propuna un inlocuitor si, dupa ce presedintele a semnat decretul de revocare, s-a retras de la guvernare.
Campania electorala a candidatilor la presedintie s-a suprapus peste aceasta criza politica, componenta noului guvern fiind principala tema de dezbateri in campanie. Candidatul PSD, Mircea Geoana, a propus in campania electorala o coalitie cu PNL si UDMR si un guvern condus de Klaus Johannis, dar Traian Basescu a fost reales cu propunerea sa pentru o guvernare de dreapta. Dupa ce propunerea de intrare la guvernare alaturi de PDL adresata PNL a fost refuzata, presedintele a mediat o coalitie a PDL cu UDMR, minoritatile nationale si grupul parlamentarilor independenti, devenit ulterior Uniunea pentru Progresul Romaniei (UNPR). Intr-un final, Emil Boc a fost propus pentru un nou mandat de premier, fiind astfel format Guvernul Boc II.
Opozitia reclama masurile de austeritate
In 2010, sub presiunea organismelor de creditare internationale, guvernul a promovat prin asumarea raspunderii un pachet de masuri de reducere a cheltuielilor bugetare. Prin acest pachet, guvernul a redus salariile angajatilor din sistemul bugetar cu 25% si pensiile cu 15%. Opozitia a depus o motiune de cenzura in iunie 2010, care insa nu a fost adoptata de Parlament. Curtea Constitutionala a declarat, insa, neconstitutionale articolele ce modificau cuantumul pensiilor, motivand decizia prin faptul ca este afectat dreptul constitutional la pensie. Pentru a compensa imposibilitatea economisirii de fonduri la bugetul de stat prin reducerea pensiilor, guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta prin care a marit taxa pe valoarea adaugata de la 19% la 24%. Motiunea de cenzura „Opriti genocidul social!” avea nevoie de 236 de voturi pentru a demite Guvernul, dar numai 228 de voturi au fost pentru, 197 de voturi fiind impotriva.
Motiunea de cenzura “Motiunea Romaniei majoritare, motiune populara”, din octombrie 2010, a fost, de asemenea, respinsa. “Au fost la vot 220 de parlamentari. Nu s-a intrunit nici macar numarul necesar pentru ca motiunea sa aiba sanse sa treaca. 220 de parlamentari au votat efectiv. Motiunea a picat”, a declarat Sulfina Barbu, deputat PDL, citata de Mediafax. In textul motiunii de cenzura se specifica faptul ca aceasta a fost semnata de aproape trei milioane de cetateni si se cerea ca “guvernarea Basescu-Udrea-Boc-Anastase” sa plece.
La inceputul lunii noiembrie a anului trecut, Guvernul a incercat sa isi asume raspunderea pe Legea Educatiei, iar opozitia a pregatit o motiune de cenzura. Aceasta nu a mai fost necesara, insa, deoarece Curtea Constitutionala a considerat decizia Guvernului drept neconstitutionala. In urma deciziei Curtii Constitutionale, Legea Educatiei s-a intors in Parlament, iar motiunea de cenzura si-a pierdut obiectul.
Procedura legala pentru adoptarea motiunii de cenzura
Potrivit Constitutiei, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Astfel, pentru ca motiunea de cenzura sa fie adoptata, ar fi necesare 236 de voturi pentru, din totalul de 471 de parlamentari.
Potrivit Regulamentului sedintelor comune ale Camerelor Parlamentului, dupa prezentarea motiunii de cenzura de catre deputatul sau senatorul desemnat de initiatorii acesteia, presedintele care conduce sedinta comuna da cuvantul primului-ministru sau, in cazul imposibilitatii participarii acestuia, membrului Guvernului care il reprezinta, pentru prezentarea pozitiei Guvernului. In continuare, presedintele da cuvantul deputatilor si senatorilor, in ordinea inscrierii lor la cuvant. Dupa incheierea dezbaterilor se procedeaza la votarea motiunii de cenzura. Votul este secret cu bile.
Diana Gabor
