Mai multe familii de pe strada I.L. Caragiale din Bistriţa se opun proiectului de amenajare a unui imobil vecin, într-un centru de noapte şi cazare pentru persoanele fără adăpost din municipiu.
Oamenii sunt revoltaţi de faptul că nu s-a făcut o dezbatere publică în acest sens, aşa cum ar fi fost normal.
Aprobat fără ştirea oamenilor
Primăria Bistriţa a început derularea unui proiect care vizează reabilitarea imobilului cu nr.22 de pe strada I.L Caragiale din Bistriţa şi amenajarea acestuia într-un centru de noapte şi cazare pentru persoanele fără adăpost din municipiu. Proiectul în cauză, cu nr. de înregistrare 86, a fost aprobat de Consiliul Local în data de 30 aprilie 2009, iar documentaţia a fost depusă la Agenţia de Dezvoltare. Familiile care locuiesc în vecinătatea acestui imobil nu au fost informate cu privire la derularea acestui proiect. Oamenii au aflat din întâmplare de la angajaţii Muzeului care au făcut săpături la imobilului respectiv, în eventualitatea găsirii unor vestigii istorice.
Primăria nu a apelat la dezbatere publică, considerând că nu este nevoie, şi s-a apucat direct de treabă. Văzând situaţia, familiile vecine au făcut o primă sesizare în luna august a acestui an la care au primit un răspuns negativ. Au apelat apoi la un avocat şi au trimis o a doua sesizare scrisă, în data de 14 septembrie, urmând ca în termenul legal de 30 de zile să mai primească un răspuns.
De la birouri de arhitectură, la adăpost pentru oamenii străzii
Potrivit precizărilor făcute de Gabriela Schuller, localnică pe strada I.L Caragiale la nr. 24, localnicii din acea zonă au aflat târziu de modernizarea adăpostului şi au început demersurile necesare prin care solicită să se ajungă la o înţelegere. „Din momentul în care am aflat că vor să construiască acel adăpost, am făcut o sesizare către Primăria municipiului Bistriţa, cerând să colaborăm împreună, să ţină cont şi de părerea noastră, a tuturor cetăţenilor care locuiesc şi trăiesc în această zonă. Noi am cerut să nu fie modernizat acel adăpost pentru că unul asemănător este şi pe strada Dornei şi suntem sătui de oamenii din jurul nostru care sunt fără serviciu, care ne tulbură liniştea şi de la care copiii noştri nu pot învăţa lucruri bune, ci dimpotrivă pot să decadă. La sesizarea făcută de noi în 7 august am primit răspuns în cea de-a 31-a zi, şi anume acela că nu se schimbă destinaţia, ci numai se amenajează un adăpost. Dar înainte, aici nu a fost niciun fel de adăpost, ci au fost birouri de arhitectură, iar mai înainte a fost depozit, aşa că nu ştiu cum ne-a răspuns pur şi simplu că nu se schimbă destinaţia . În continuare am mai făcut o sesizare, la care încă nu am primit răspuns, dar aşteptăm”, a declarat Gabriela Schuller.
Fără dezbatere publică
Contactat telefonic de redactorii de la Gazeta de Bistriţa, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu, a precizat că în această situaţie nu se pune problema organizării unei dezbateri publice şi că nu există niciun impediment pentru care acel imobil, aparţinând municipalităţii, să nu poată fi modernizat într-un adăpost pentru oamenii străzii. „De ce, de ce să facem dezbatere publică dacă trebuie să avem acţiuni sociale, şi dacă trebuie să lărgim spaţiile care le avem destinate pentru o acţiune socială? Dacă facem dezbatere publică pentru fiecare acţiune a Primăriei asta ar însemna că noi altceva nu facem decât dezbateri publice şi nu mai facem nimic, aşa cum a făcut primarul dinaintea mea. (…). Aceea e clădirea pe care o avem. Dacă aş fi avut clădiri şi braţ de flori… Aşa cum se hâiesc clădirile pe care le are Consiliul Judeţean şi nu face nimic, eu din păcate nu am astfel de clădiri. (…). Sigur că e potrivit acolo centrul de adăpost. Eu l-am prins pe un program cu finanţare europeană, este vorba de o acţiune umanitară şi mi se pare un gest deplasat să încerci să te înconjuri de un zid de cleştar ca să ai tu nu ştiu ce fel de confort. (…). Dar ce sunt oamenii aceştia care nu au adăpost? Nu sunt semenii noştri? Da’ ce are zona? Cei care stau în zonă şi fac gălăgie infernală sunt oameni normali, au casa lor şi fac chefuri şi nu ştiu mai ce. Ăştia sunt oameni necăjiţi. Se plânge cineva de pe Dornei unde avem tot aşa oameni care nu au adăpost ? Se plânge cineva că acolo este scandal, că fac chefuri, că fac gălăgie? Eu cred că nu. Şi cred că oamenii aceştia care se agită acolo, nu cunosc problema. Mi-au scris, le-am scris. Vor să vină să discutăm? Discutăm. (…). Nu a ajuns la mine cea de-a doua hârtie a lor, s-ar putea să fi ajuns în vremea cât eram eu plecat în delegaţie, dar le răspund în termen legal, în conformitate cu legea. Legea nu prevede să fie o dezbatere publică”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu.
Noroc cu săpăturile arheologice
Johann Schuller, localnic pe strada I.L. Caragiale din Bistriţa se arată indignat de faptul că oamenii din zonă au aflat întâmplător de modernizarea adăpostului şi nu li s-a cerut şi lor o părere vis a vis de acest proiect. „Noi am aflat din întâmplare de realizarea acestei amenajări, când au venit să facă lucrări de săpături cei de la Muzeu care au vrut să vadă dacă există vestigii istorice aici. Din partea organelor locale nu am fost informaţi nici noi, nici unul dintre vecini. Atât noi, cât şi ceilalţi, nu suntem de acord cu realizarea acestui obiectiv, tocmai în buricul târgului, unde trebuie să fie bijuteria oraşului, aşa cum este în toate oraşele istorice, atât în ţară, cât şi în străinătate. Şi de aceea suntem vehement împotriva realizării acestui obiectiv”, a precizat Johann Schuller. Acesta consideră că se poate găsi ceva mai bun pentru păstrarea liniştii în zonă care oricum este tulburată de restaurante şi grădini de vară. „Prima scrisoare către primărie am făcut-o când nu eram siguri, numai din vorbe am aflat, am vrut să ştim din partea organului local care este totuşi situaţia şi ce se face. A doua scrisoare este documentată, am arătat istoricul, am arătat toate deficienţele care se creează prin realizarea acestui obiectiv şi sper, şi chiar pot să zic că sunt aproape sigur că o să vină un răspuns pozitiv. Pentru că prima scrisoare a fost ceva aşa mai superficial, dar a doua, la o situaţie aşa concret prezentată sper să ne de-a numai un răspuns concret”, a explicat Johann Schuller.
Modernizarea unui adăpost încă inexistent
La prima sesizare scrisă a oamenilor, răspunsul din partea Primăriei Bistriţa a venit în cea de-a 31-a zi de la depunere ei, cu următoarea precizare: „Referitor la adresa dumneavoastră înregistrată cu nr. 47.985 /2009, prin care ne sesizaţi că nu aţi fost consultaţi cu schimbarea destinaţiei imobilului situat în municipiul Bistriţa, strada Ion Luca Caragiale, Nr. 22, privind derularea proiectului de reabilitare clădire şi amenajare centru de cazare pentru persoane fără adăpost, vă comunicăm următoarele: imobilul din strada I.L. Caragiale nr. 22 aparţine domeniului public al municipiului Bistriţa şi figurează în Inventarul bunurilor care fac obiectul domeniului public al municipiului Bistriţa la capitolul V.E, codul de clasificare 1.6.4, cu anul dobândirii, sau după caz, al dării în folosinţă în 1950; proiectul care se derulează la acest imobil, conform Certificatului de urbanism 496/17.141 din 20.03.2009 are ca obiect reabilitare imobil şi executarea unor amenajări pentru centrul de noapte şi cazare persoanele fără adăpost, nu schimbarea destinaţiei clădirii”.
Trecut în acte drept… grădină
Vasile Mureşan locuieşte exact lângă imobilul cu nr. 22 unde se vrea construirea adăpostului pentru persoane fără adăpost. Locuinţa acestuia este despărţită de viitorul adăpost printr-un singur zid. Bistriţeanul susţine că în acte, atunci când a cumpărat terenul, imobilul respectiv figura ca şi grădină, nicidecum ca şi construcţie. „La mine cred că este problema cea mai gravă. Eu am partea aceasta care mă desparte de imobil printr-un singur zid. Eu sunt perete în perete, şi dacă mai vreau să mai fac o mansardă sau ceva nici nu se pune problema. Noi când am cumpărat ca atare, imobilul figura grădină. Eu nu am întabulat decât acum doi ani de zile, că am plătit în rate. Dar a trebuit să cumpăr pământul. Eu am cumpărat prima dată casa cu pământul şi după aceea a trebuit să mai cumpăr încă odată pământul de la Primărie. Dar noi, când am făcut documentaţia, la noi figura ca şi grădină. Deci, construcţia trebuia făcută ulterior acolo şi nu-i prevăzută . Nu-i trecută în cartea de imobil ca atare. Nouă când ne-a făcut documentaţia, acolo nu figura construcţia aceasta”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Vasile Mureşan.
„Dacă ei nu vreau, voi să vreţi!”
Familia Schuller locuieşte pe strada I.L Caragiale de mult timp, mai exact din 1948. Oamenii susţin că au investit bani până acum, ei făcând gardul din beton dintre casa lor şi imobilul cu nr. 22.
Johann Schuller spune că a aflat cum că iniţial acest adăpost trebuia făcut pe strada Independenţei, dar acolo oamenii nu au fost de acord. „Am înţeles că în jos, pe Viişoarei, lângă spitalul de pe Independenţei este o cantină pentru oamenii săraci. Şi acolo, în spate este un teren şi iniţial a fost prevăzut să se realizeze acest obiectiv acolo. Numai că vecinii nu au fost de acord şi după aceea au venit aici şi nu au mai întrebat pe nimeni”, a precizat Johann Schuller.
„Manipulare politică de joasă speţă!”
După ce a fost contactat de Gazeta de Bistriţa, primarul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu, a făcut referire, în cadrul unei conferinţe de presă de săptămâna trecută, la situaţia privind modernizarea imobilului cu nr. 22 de pe strada I.L Caragiale, într-un centru de cazare a persoanelor fără adăpost. De la o simplă sesizare a cetăţenilor care doresc să fie şi ei informaţi, edilul Bistriţei a ajuns la concluzia că… este manipulare politică.
„Referitor la un proiect care îl avem depus pe Axa prioritară numărul 3, este vorba de un centru de noapte şi cazare pentru persoanele fără adăpost, în strada Caragiale numărul 22, proiect care a trecut de faza de evaluare tehnică şi financiară, şi aşteptăm vizita în teren ca şi pentru alte trei proiecte, astfel încât să aibă ministerul documentele pentru finanţare. Referitor la acest proiect, ca şi la alte zone în care încercăm să schimbăm destinaţia, avem nişte reacţii, zic eu, surprinzătoare. Am avut o sesizare, reclamaţie din partea vecinilor care îşi închipuie că acolo facem un cazinou sau ceva de genul acesta şi nu sunt de acord să facem în clădirea respectivă un centru de noapte şi de cazare pentru persoanele fără adăpost. Eu cred că menirea socială a administraţiei trebuie pusă în valoare mai ales prin proiecte cu finanţare din bani europeni. În sesizarea lor, dânşii fac referire la acea clădire că are altă destinaţie, a fost cândva o casă, etc. Fac precizarea că, în conformitate cu documentele legale care există şi anume Hotărârea de Guvern prin care este atestat patrimoniul municipiului Bistriţa, acea clădire figurează, pe baza unei hotărâri de Guvern, ca Centru pentru persoane fără adăpost. Deci, l-am fundamentat, prin hotărârea Consiliului Local şi prin Hotărârea Guvernului ca Centru de noapte şi de cazare pentru persoanele fără adăpost. Aşa că, ceea ce se încearcă, manipularea, sprijinirea oamenilor, incitarea chiar, că acolo se vor întâmpla nu ştiu ce lucruri, cred că este o manipulare politică de joasă speţă. Adică avem toate condiţiile, avem proiectul, avem program, suntem în pragul obţinerii finanţării pentru un loc în care să adunăm persoanele fără adăpost şi această intenţie nobilă de altfel este deturnată în fel şi chip. Am refuzat să particip la o emisiune televizată pe această temă, pentru că nu consider că este demn pentru mine să intru în astfel de clinciuri”, a declarat primarul Ovidiu Teodor Creţu.
Salvaţi Centrul istoric al Bistriţei!
În cea de-a doua sesizare scrisă trimisă municipalităţii de către locuitorii din strada I.L. Caragiale, în data de 14 septembrie 2009, aceştia pun accent pe importanţa patrimoniului naţional şi a zonei istorice a Bistriţei. „Imobilul în cauză se află în plin Centru istoric al municipiului nostru, în proximitatea imediată a Instituţiei Primăriei, a Sugăletelor şi a Bisericii saşilor, este înconjurat de clădiri vechi, din patrimoniul naţional, adică este zona-bijuterie a urbei, cu care ne mândrim cu toţii şi pe care o vizitează toţi turiştii, indigeni şi străini, pentru că este punctul zero de referinţă al urbei; în plin Centru istoric, pe strada Dornei, aţi mai amenajat şi funcţionează un adăpost de noapte, înconjurat de imobile din patrimoniul naţional devastate, fără tâmplărie, deschise tot timpul, în care persoane rome, ca şi pe strada I.L Caragiale, fac scandaluri zilnice, Poliţia nereuşind să facă faţă intervenţiilor în aceste locuinţe, şi, în consecinţă, tihna centrului nostru istoric şi al proprietarilor din zona zero, este continuu tulburată. Imobilul în cauză a trecut din 1960 în proprietatea statului, însă, iniţial, a avut destinaţia de casă de locuit, cu anexe, proprietari familia Herşcovici, plecată în Israel prin 1950. Până la Revoluţie, imobilul a fost folosit ca depozit, iniţial de cereale, apoi, de chimicale, iar după Revoluţie, ca birou de proiectare, până în 2004, de când este liber/gol şi a căpătat destinaţia de depozit pentru gunoaie, devenind o sursă sigură de infecţii, în zona zero a municipiului; imobilul niciodată nu a funcţionat ca adăpost de noapte pentru persoane fără adăpost, vagabonzi, etc.; subsemnaţii Mureşan Vasile şi Ciupe Vasile, avem zid comun cu imobilul în cauză, aflându-ne astfel în indiviziune, şi în nici un caz nu acceptăm realizarea proiectului, aşa cum ne comunicaţi prin adresa nr. 47.985/2009; imobilul în cauză nu se regăseşte în Centralizatorul inventar domeniu public, bunuri imobile, Bistriţa. În concluzie, subsemnaţii nu credem că este posibil ca municipalitatea să decidă amenajarea unui adăpost de noapte în imobilul în cauză, fără consultarea şi acordul vecinilor imobilului, toţi proprietari tabulari, încălcându-le dreptul la viaţă liniştită, normală.
La toată această situaţie există şi o continuare. În perioada care urmează, oamenii vor primi un răspuns scris din partea Primăriei Bistriţa, probabil la fel de justificat ca şi primul. Ceea ce surprinde în această problemă este reacţia unui primar ahtiat de jocurile de culise ale partidelor, şi care nu vede decât… MANIPULARE POLITICĂ.
Iulia STUPINEAN
