Mircea Romocea: „Nu am facut si nu fac parte din niciun partid politic”

Gazeta de Bistriţa: Aţi fost numit inspector general adjunct şcolar. Cu ce gânduri vă începeţi activitatea în această instituţie?

Mircea Romocea: Încep cu gândul de a identifica obligaţiile, atribuţiile acestui post, de a face front comun cu echipa existentă aici şi de a începe să muncim.

Gazeta de Bistriţa: Aveţi anumite proiecte în gând la această oră?

Mircea Romocea: Cred că deocamdată trebuie să mă familiarizez cu atribuţiile postului şi cu necesităţile existente în momentul de faţă în sistem în acest compartiment şi, evident, voi încerca să răspund acestor necesităţi.

Gazeta de Bistriţa: De ce credeţi că aţi fost ales pentru această funcţie, în acest moment de cumpănă din punct de vedere politic în care ne aflăm?

Mircea Romocea: Nu ştiu… Cred că cel mai bine ar răspunde cei care au făcut nominalizarea. Probabil au ţinut cont de o anumită calitate a activităţii didactice, a activităţii mele manageriale, dar nu aş vrea să fiu lipsit de modestie.

Gazeta de Bistriţa: Acum trei ani, mai precis în 2006, aţi fost ales pentru funcţia supremă din această instituţie, respectiv inspector şcolar general. De ce aţi renunţat atunci, la doar câteva ore de la numire?

Mircea Romocea: Aşa este. Am explicat şi atunci, din motive strict personale.

Gazeta de Bistriţa: În acest moment, sunteţi sau nu înregimentat politic?

Mircea Romocea: Nu, nu sunt şi nici nu cred că voi fi. Nu fac parte din niciun partid politic.

Gazeta de Bistriţa: Cum vedeţi la această ora sistemul de învăţământ românesc?

Mircea Romocea: Din păcate din 1990 încoace, s-au făcut aproape an de an o serie de mutaţii care de multe ori au perturbat activitatea în sistemul de învăţământ. Probabil că uşor, uşor se va aşeza, urmărind metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat, mi se pare că puţin se va mai descongestiona. Având în vedere faptul că cele trei probe de evaluare a cunoştinţelor lingvistice la limba şi literatura română, respectiv o limbă modernă de circulaţie internaţională, şi evaluarea competenţelor digitale se vor susţine, după cum se ştie, în timpul anului şcolar, începând chiar din luna decembrie, iar examenul propriu-zis, probele scrise, se va derula începând cu luna iunie şi vor fi doar trei probe. Mi se pare că s-a descongestionat mult faţă de ceea ce a fost în anii anteriori.

Gazeta de Bistriţa: Credeţi că în toţi aceşti ani de după 1990, sistemul de învăţământ a evoluat?

Mircea Romocea: Nu ştiu dacă a evoluat. Au apărut o serie de mutaţii care de multe ori au făcut să stagneze această posibilă evoluţie.

Gazeta de Bistriţa: Ce părere aveţi legat de modul de admitere în liceu sau, mai departe, în facultate? Vi se pare normal ca aceste admiteri să se realizeze în baza unor concursuri de dosare sau ar fi mai bine în urma unor examene propriu-zise?

Mircea Romocea: Personal nu am agreat niciodată foarte tare această modalitate de admitere, mai mult sau mai puţin, pe bază de dosare. Făcând parte din categoria dascălilor ceva mai conservatori, cred că admiterea atât în liceu, în cursul inferior, respectiv admiterea la sfârşitul clasei a opta pentru clasa a noua, cât şi în învăţământul superior, mai ales, ar fi absolut necesară de a se reintroduce. Reflectă mult mai apropiat de realitate cunoştinţele absolventului de liceu, cunoştinţele absolventului de gimnaziu. Sigur se poate face o selecţie mult mai apropiată de realitate, atât pentru clasa a noua, cât şi pentru diverse facultăţi ale învăţământului superior.

Gazeta de Bistriţa: Cum vi se pare finanţarea sistemului de învăţământ. Este el suficient finanţat, sunt destule resurse?

Mircea Romocea: În acest moment, constat că e sărăcie în sistemul de învăţământ, din ceea ce se vede la nivel de inspectorat şcolar. Dar, la modul general vorbind, cred că s-a mers prea mult pe finanţarea infrastructurii. Mai puţin, în bună parte, din 1990 încoace, şi mai mult din 2000 încoace cred că s-a exagerat un pic, deşi şi în momentul de faţă, vedem cu toţii, sunt investiţii începute şi nefinanţate datorită lipsei de fonduri. Poate, trebuia ceva mai multă atenţie şi mai mult accent pus şi pe partea de formare continuă a dascălilor şi finanţarea să fie orientată în bună parte şi spre sistemul curricular, până la urmă.

Gazeta de Bistriţa: Dar investiţiile în resursa umană, cum le vedeţi?

Mircea Romocea: Lasă mult de dorit. Lasă de dorit, deşi după noua lege a salarizării, cel puţin dascălii tineri, absolvenţii de facultate, ar fi cât de cât motivaţi să se îndrepte spre sistemul de învăţământ.

Gazeta de Bistriţa: Am înţeles însă că, dascălii care au o vechime considerabilă în învăţământ, de peste 20 de ani, au un salariu undeva la 2000 de lei. E normal?

Mircea Romocea: Aşa este. Nu e normal. Dar dintotdeauna învăţământul a fost undeva la coada salarizării şi a retribuirii.

Gazeta de Bistriţa: Aţi fost mulţi ani director al Grupului Şcolar Economic din Năsăud şi se ştie că aţi avut rezultate bune. Cum aţi reuşit să vă descurcaţi în acei ani în care, totuşi, s-a investit puţin în sistemul de învăţământ?

Mircea Romocea: Grupul Şcolar Economic din Năsăud a fost şi este o şcoală de mărime medie şi nu aş putea spune că au fost mari probleme financiare, legate de finanţarea unităţilor de învăţământ. Imediat după anul 2000, îmi amintesc că au existat resurse. Ce bine ar fi dacă şi acum ar exista posibilitatea de finanţare măcar apropiată de cea din 1990, 1993 – ’94! O perioadă mai proastă a fost după alegerile din 1996 până în 2000 – 2001. În afara resurselor alocate prin bugetul de stat şi bugetul local, existau şi resurse proprii, din diverse activităţi. Şi aici mă refer la închirieri de spaţii, prestări de servicii cu clasele de şcoală profesională, complementare cum se numeau atunci, diverse sponsorizări. Cel puţin 20-30% din cheltuielile materiale le acopeream din aceste resurse.

Gazeta de Bistriţa: Aveau sau au posibilitatea şi celelalte şcoli să apeleze la astfel de resurse?

Mircea Romocea: Sigur că da. Dar cred că şi oamenii de afaceri de atunci au fost ceva mai darnici, decât acum.

Gazeta de Bistriţa: Spuneţi că şi alte şcoli au avut posibilitatea să apeleze la astfel de resurse. Cu toate acestea nu au făcut-o. Să fie vorba de lipsă de curaj, de delăsare…?

Mircea Romocea: Nu ştiu… Nu cred că e vorba de delăsare. Poate e vorba şi de conjunctură, ştiu eu… de sistemul de relaţii interumane. Dar oricum a fost o perioadă bunicică, aşa o percep eu, din punct de vedere al posibilităţilor financiare, atât de la bugetul de stat, cât şi din sistemul extrabugetar.

Gazeta de Bistriţa: Cum vedeţi implicarea politică în sistemul de învăţământ, şi aici mă refer strict la ultima perioadă, fiindcă s-au făcut anumite numiri în învăţământ doar pe criterii politice, au fost schimbaţi directori de şcoli tot din această cauză?

Mircea Romocea: Nu e normal. Personal nu agreez o asemenea modalitate de abordare, de a înlocui şi de a face mutaţii în sistemul de învăţământ şi aici mă refer la funcţiile de conducere, la directorii de şcoli. Cred că prioritatea ar trebui să rămână criteriul competenţei şi al performanţei profesionale. Dar asta este România în care trăim. Pe de o parte, politicul este şi ar putea fi de folos în suficiente situaţii, pentru că e vorba şi de finanţare, şi dacă nu ai o susţinere politică, probabil că atunci şi finanţarea lasă de dorit. Din acest punct de vedere este binevenită, să spunem aşa, acţiunea politicului pe sistemul de învăţământ. Din punctul de vedere al milioanelor de posturi şi funcţii, cred că aici alte criterii ar trebui să stea la bază – cel al profesionalismului, al competenţei, al responsabilităţii, al rigurozităţii profesionale.

Gazeta de Bistriţa: Ce v-aţi dori cel mai mult să realizaţi la nivelul ISJ BN?

Mircea Romocea: De pe acest post cred este nevoie de o bună comunicare între acest compartiment al ISJ şi directorii de şcoli şi secretarii de şcoli, pe de o parte, iar pe de altă parte o mai bună comunicare între Inspectoratul Şcolar şi Ministerul Educaţiei.

Liana Mureşan