In urma a doua contestatii depuse de PD-L, si a caror continut nu este cunoscut opiniei publice, Curtea Constitutionala (CC) a contestat alegerea a sase membri din cadrul actualului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Pana la inchiderea editiei, decizia CC nu a fost motivata, astfel ca nu se poate sti care au fost motivele care au dus la eliberarea acestei sentinte. Insa, evident este faptul ca seful Curtii Constitutionale, magistratul Augustin Zegrean, care a fost desemnat pentru aceasta functie de Traian Basescu, este un vechi membru PD-L, un bistritean care a trecut prin toate etapele politice pe care le-a cunoscut actualul Partid Democrat-Liberal (sic!), adica fost membru FSN, PD si PD-L.
“In sedinta din data de 25 ianuarie 2011, Curtea Constitutionala, investita in temeiul art.146 lit. l din Constitutia Romaniei, a solutionat sesizarile cu privire la neconstitutionalitatea Hotararii Plenului Senatului nr.31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanti ai societatii civile in Consiliul Superior al Magistraturii si a Hotararii Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, sesizari formulate de senatori, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal. Cu majoritate de voturi, Curtea Constitutionala a admis sesizarile si a constatat ca Hotararile Plenului Senatului nr.31 din 15 decembrie 2010 si nr.43 din 22 decembrie 2010 sunt neconstitutionale. Motivarea solutiei va fi prezentata in cuprinsul deciziilor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se arata in decizia Curtii Constitutionale. In aceeasi zi, Consiliul Superior al Magistraturii a raspuns la aceasta hotarare printr-un comunicat de presa in care arata ca membrii consiliului nu vor comenta aceasta hotarare care va avea efecte dupa publicarea in Monitorul Oficial.
“Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curtii Constitutionale pronuntata in sedinta de azi, 25 ianuarie 2011, in legatura cu cele doua contestatii formulate de Partidul Democrat Liberal impotriva hotararilor Senatului de validare a membrilor Consiliului. In conformitate cu art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei: „Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”. Consiliul Superior al Magistraturii nu comenteaza decizia Curtii Constitutionale, urmand ca dupa publicarea acesteea in Monitorul Oficial sa analizeze implicatiile deciziei asupra activitatii Consiliului. Pozitia sau eventualele decizii ale Consiliului vor face obiectul unei conferinte de presa ulterioare publicarii deciziei si vor fi elaborate in formatul colegial consacrat”, se arata in comunicatul CSM.
CC lasa judecatorii corupti sa zburde liberi
In momentul de fata se pune problema daca prin contestarea a sapte dintre membrii CSM (judecatorii Lidia Barbulescu, Dan Lupascu, Ana Labus, procurorii Dan Chiujdea, Gratiana Isac, Bogdan Licu si Victor Alistar, reprezentant al societatii civile in CSM) vor trebui organizate alegeri generale pentru realegerea unui nou cvor al CSM, sau doar partiale, pentru membrii contestati. Conform unui magistrat clujean, instanta care ar trebui sa asigure respectarea Constitutiei Romaniei a reusit sa faca exact contrariul, adica sa blocheze bunul mers al Justitiei. Magistratul explica modul in care CC a pus pe “hold” un inalt for decizional.
“In lipsa unui Consiliu Superior al Magistraturii se incalca in mod direct Constitutia. Adica, institutia sau instanta, cum doriti, care trebuie sa asigure bunul mers al constitutiei, face exact invers. Pune in asteptare, adica pana la motivarea deciziei, functionalitatea CSM. Acum, situatia poate fi privita prin doua aspecte. Se va organiza o noua serie de alegeri pentru instantele de unde cei contestati fac parte sau se vor organiza alegeri doar pentru membrii contestati? Pana cand Curtea Constitutionala nu ne “lumineaza”, nu putem sa asteptam. Astfel, daca CC a invalidat lista doar strict pe cei contestati, CSM-ul poate functiona pe “avarii” pana cand vor fi alesi noii membri pentru ca, in mod legal, pentru ca CSM sa functioneze sunt necesari 13 membri, conditie care este indeplinita. Oricum ar fi, daca Lidia Barbulescu, Dan Lupascu si procurorul Chiujdea nu ar fi candidat pentru un al doilea mandat, poate ar fi fost mai putine discutii privitoare la ceea ce se intampla”, explica magistratul clujean.
De asemenea, este interesant de remarcat ca atat Traian Basescu, cat si ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, s-au opus alegerilor care au avut loc pentru CSM, opinand ca ar fi mai bine ca acestea sa aiba loc dupa ce Curtea Constitutionala se va pronunta in legatura cu contestatiile depuse de PD-L. Efectele acestei hotarari a Curtii Constitutionale si, implicit, a contestatiilor depuse de PD-L pot avea repercursiuni extrem de grave. In ipoteza in care CSM ar fi blocat si nu ar putea lua decizii, magistratii “murdari” ar deveni “curati” din cauza vidului legislativ. Daca CSM-ul nu poate functiona, nu se poate da mandat de retinere, arestare sau perchezitie pentru nici un magistrat. De asemenea, orice ancheta de coruptie care ii vizeaza pe judecatori sau procurori este blocata, la fel cum nu se poate face nici o cercetare disciplinara sau promovare in functii de conducere la instante sau parchete.
Omul lui Basescu blocheaza CSM-ul
Nu in ultimul rand, trebuie aratat cine este presedintele Curtii Constitutionale a Romaniei. Aceasta institutie este condusa de Augustin Zegreanu, un judecator din Bistrita care a fost nominalizat pentru ocuparea acestei functii chiar de catre Traian Basescu. Mandatul lui a inceput in 2007, cand Zegreanu era membru al Partidului Democrat (PD) si deputat, din partea aceluiasi partid, de Bistrita-Nasaud. In perioada 1990 – 1992, Zegreanu era avocat si senator, ales pe lista FSN, si vicepresedinte al Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constitutiei. A revenit in Parlament in legislatura 2004 – 2008, ca deputat, ales pe lista PD, si a ramas pana in iulie 2007, cand a fost ales ca judecator la Curtea Constitutionala, la propunerea lui Traian Basescu. In aceeasi legislatura 2004 – 2008, Zegrean a fost si membru al Comisiei juridice de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor. Zegreanu nu este singurul membru din conducerea Curtii Constitutionale care a fost propus de PD-L. Alaturi de el, prin intermediul propunerilor avansate de democratii liberali, din Curtea Constitutionala mai fac parte Iulia Motoc, Petre Lazaroiu si Stefan Minea. Motoc a facut parte din Comisia de la Cotroceni pentru modificarea Constitutiei, miscare care i-a asigurat lui Basescu un mandat mai extins.
Instantele in care membrii contestati ai CSM au facut parte:
Inalta Curte de Casatie si Justitie (Lidia Barbulescu)
Curte de Apel (Dan Lupascu)
Tribunal (Ana Labus)
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (Gratiana Isac)
Parchetul arondat Tribunalului (Bogdan Licu)
Parchetul arondat Judecatoriei (Dan Chiujdea)
Curtea Constitutionala a fost sau nu Constitutionala?
“In articolul 133 al Constitutiei Romaniei se arata ca "durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani". Astfel, dupa cum se vede, Constitutia nu face referire daca un membru CSM poate candida pentru un alt mandat. Pe de alta parte, vine Legea 317/2004, cu modificarile din 2005 care, la articolul 51, alineat 1, spune: "durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii". Astfel, mai curand ar fi o problema legislativa, nu constitutionala. In acest fel, un ONG sau o organizatie a societatii, ar putea incrimina CC-ul ca si-a depasit jurisdictia si a incalcat independenta justitiei, ceea ce ar genera un adevarat haos”, explica un magistrat clujean.
Razvan Robu
