La sfârşitul săptămânii trecute a avut loc primul termen al procesului în care cei doi poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Cluj, Alin Pintican şi Adrian Balaj, sunt acuzaţi de purtare abuzivă (art 250 Cod penal). Instanţa Curţii de Apel Cluj formată din judecătorul Maria Boier a declarat de la primul termen că de acum înainte procesul se va ţine cu uşile închise la cererea celor doi poliţişti. Conform unor consilieri juridici, instanţele româneşti uzează de secretizarea şedinţei de judecată pentru ca modul în care decurge procesul să nu fie accesibil publicului, iar motivele pot fi lesne înţeles. Pe de altă parte, oficialii Curţii de Apel Cluj, a Curţii Superioare a Magistraturii şi a Ministerului Justiţiei nu pot comenta deciziile luate de magistraţi.
În 16 septembrie a avut loc primul termen în care Alin Pintican şi Adrian Balaj, poliţişti din cadrul BCCO Cluj sunt acuzaţi că l-au bătut pe Mureşan Radu Vadim, un tânăr de 23 de ani, în timp ce era anchetat de cei doi. La prima înfăţişare, Pintican şi Balaj au fost prezenţi în sala de judecată şi au înaintat judecătorului Maria Boier un document prin care au cerut ca procesul să fie judecat cu “uşile închise”. De asemenea, pentru a îşi argumenta această cerere, cei doi au susţinut în faţa instanţei că acest caz a fost excesiv mediatizat în presă, iar acest lucru ar putea aduce atingere demnităţii sau vieţii intime.
Astfel, Maria Boier, magistrat în cadrul Curţii de Apel Cluj, a declarat procesul secret în baza art 290, al 2 din Codul de procedură Penală. textul de lege care stă la baza acestei decizii este următorul “Dacă judecarea în şedinţa publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane, instanţa, la cererea procurorului, a părţilor ori din oficiu, poate declara şedinţa secretă pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei”.
Proces cu poliţai după uşile închise
Chiar dacă până acum, doar Gazeta de Cluj a prezentat acest caz în două articole publicate, judecătorul Maria Boier a admis cererea celor doi după doar câteva clipe, în pofida faptului că Andreea Nicoleta Rauca-Damian, avocatul părţii vătămate, Mureşan Radu Vadim, băiatul lovit de cei doi poliţişti, s-a opus cererii.
Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, judecătorul Claudia Ilieş, a declarat că până în acest moment, nu a autorizat consultarea dosarului în care cei doi poliţişti sunt acuzaţi de purtare abuzivă.
“Nu am dat aprobarea pentru studiul dosarului, aşa că nu ştiu cum această cauză ar fi putut fi intens mediatizată. În mod normal, adunci când şedinţa de judecată se declară secretă, motivarea se face public, în sala de judecată. Doamna judecător (Maria Boier, n.red.) a procedat în acest sens motivând prin articolul 290, aliniat 2 din Codul de procedură penală”, explică Ilieş.
Conform reprezentanţilor Ministerului Justiţiei nici o instituţie nu se poate autosesiza în acest caz.
“Încheierea respectivă va fi motivată de judecător şi nici instituţie din ţara asta nu poate contestat această încheiere. Dacă unei părţi din proces nu îi convine faptul că şedinţa s-a declarat secretă o poate contesta, dar dacă magistratul respectiv a considerat că aşa trebuie să procedeze, contestarea nu poate însemna decât pierdere de timp”, declară un consilier juridic din cadrul Ministerului Justiţiei.
Procese “ermetice” cu dedicaţie
Conform Legii privind statul magistraţilor (303/2004), un judecător nu poate comenta deciziile luate de un alt coleg. Conform actului, “Magistraţii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. Magistraţilor nu le este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele rezolvate de ei. Magistraţii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat”. Cu toate acestea, sub protecţia anonimatului, unii magistraţi spun că există o anumită categorie de judecători care se folosesc de secretizarea proceselor pentru a judeca preferenţial. “Sunt foarte dese cazurile în care se preferă un proces “ermetic” pentru ca derularea să nu fie expusă opiniei publice. Nu mă pot pronunţa în acest caz, pentru că nu ştiu despre ce este vorba, dar sunt destule procese inechitabile în care, pentru ca o anumită parte să câştige cu siguranţă se uzează de articolul 290 din Codul de procedură Penală sau, pe civil, de articolul 121 din Codul de procedură civilă. De asemenea, pentru a se “rezolva” anumite cazuri se mai poate uza şi de aşa-numite erori cu premeditare sau de abţinerea unui judecător”, explică un magistrat clujean.
Poliţiştii BCCO merg pe tiparul “Nana Club” şi “Jaf la BT”
Printre cele mai răsunătoare cazuri în care şedinţele de judecată au fost declarate secrete se numără procesul în care Dana Hosu, mama unui dintre presupuşii autori ai jafului de la Banca Transilvania, a fost judecată pentru mărturie mincinoasă. În cadrul acestui proces, judecătoarea Beatrice Birău, şefa Secţiei penale din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca a motivat tot prin articolul 290 din Codul de procedură Penală judecarea cu uşile închise a procesului. În acest caz, extrem de rapid, Dana Hosu a fost condamnată la doi ani, dar femeia a înaintat recurs contestând decizia. De asemenea, un alt proces care se ţine cu uşile închise este cel în care Natalia Strechi este acuzată de trafic de persoane. În cadrul acestui proces, judecătorul George Spătariu a declarat şedinţa secretă la cererea procurorul de proces, Florin Mornăilă, cel din urmă motivând prin faptul că la data comiterii faptelor, una din cele două părţi vătămate era minoră. Acest proces este extrem de sensibil pentru că printre martorii citaţi se numără deputaţii PD-L Petru Călian şi Adrian Gurzău, consilierul judeţean Mihai Szeplekan (PNL), directorul Regionalei de Poştă Cluj, Ovidiu Călin, şi fostul consilier local Mircea Petric, precum şi diverşi oameni de afaceri din Cluj-Napoca.
Art. 290 – Publicitatea şedinţei de judecată
Şedinţa de judecată este publică. Minorii sub 16 ani nu pot asista la şedinţa de judecată. Dacă judecarea în şedinţa publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane, instanţa, la cererea procurorului, a părţilor ori din oficiu, poate declara şedinţa secretă pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei. Declararea şedinţei secrete se face în şedinţă publică, după ascultarea părţilor prezente şi a procurorului când participă la judecată. În timpul cât şedinţa este secretă, nu sunt admişi în sala de şedinţă decât părţile, reprezentanţii acestora, apărătorii şi celelalte persoane chemate de instanţă în interesul cauzei.
Gazeta de Cluj a dezvăluit faptul că ofiţerii BCCO Cluj Alin Pintican şi inspectorul principal Adrian Balaj, sunt acuzaţi de purtare abuzivă (art 250, al 1 şi 3 din Codul de procedură penală) împotriva lui Mureşan Radu Vadim, un tânăr de 23 de ani.
Mureşan a povestit pentru Gazeta de Cluj cum, atunci când era anchetat de cei poliţişti BCCO Cluj, a fost înjurat şi lovit la câteva minute după ce avocaţii lui au părăsit sediul BCCO Cluj.
“Pintican a zis ceva de genul “sticlele este multe”, ceva dezacord total. Şi eu i-am zis, “domnu’ Pintican, sticlele sunt multe”. Erau de faţă avocaţii, şi m-a întrebat dacă-s profesor de română şi s-a supărat. După ce au plecat avocaţii din sală, Pintican s-a întors înapoi, a trântit uşa, şi m-a întrebat din nou, “Spune mă, esti profesor de română?” Şi a început, bum, buf, să-mi dea bucăţi, vreo patru-cinci palme. Mi-a dat un picior în tibie şi a intrat celălalt (Adrian Balaj, n.red) şi paf, mi-a dat cu piciorul în ochi! A intrat Filip (Petru Filip, ofiţer în cadrul BCCO Cluj, n.red.) înăuntru şi le-a zis “Nu-l mai bateţi mă’, că-s aici avocaţii!”. Bine, mă gândeam eu, nu putea să spună doar “Nu-l mai bateţi!”. Asta l-a deranjat pe el, că l-am corectat că a făcut o greşeală!”, spune Mureşan.
Răzvan Robu
