Masurile de relansare economica au ramas la stadiul de recomandari

Guvernul pregăteşte o strategie de relansare economică care să sprijine mediul de afaceri, dar deocamdată se aşteaptă elaborarea unui set de recomandări din partea unei echipe formate din parlamentari ai puterii. Aceştia propun, printre altele, deduceri din valoarea TVA pentru lucrările de modernizare a locuinţelor, scutiri de impozite pentru investitori sau înfiinţarea unor societăţi de tip holding.
Totodată, Camerele Judeţene de Comerţ şi Industrie au pus pe masă un set de recomandări pentru relansarea economică. Acestea cer, printre altele, renunţarea la impozitul minim obligatoriu şi noi împrumuturi externe.

Coaliţia de guvernare a format o echipă care va lucra la stabilirea unor măsuri de relansare economică, care să sprijine mediul de afaceri. Aceasta este formată din Ioan Oltean, Roberta Anastase, Sulfina Barbu, Sever Voinescu, Vasile Gherasim şi Zamfir Iorgus, de la PD-L, Mircea Cosea de la UNPR şi Andras Edler de la UDMR. Aceştia vor propune o serie de măsuri care vor fi discutate de Executivul condus de Emil Boc.

Deduceri din TVA pentru lucrările de modernizare a locuinţelor

Printre măsurile de relansare economică, se propune majorarea la 80% a cotei cu dividendele întreprinderilor de stat, care se va vărsa la bugetul statului. S-ar putea deduce şi o cotă de 50% din valoarea TVA aferentă lucrărilor de renovare şi modernizare a locuinţelor şi clădirilor, deducere realizată de furnizor în momentul emiterii bonului fiscal.
„În acest caz, cumpărătorul sau clientul va plăti furnizorului o sumă diminuată cu deducerea respectivă, iar prestatorul la rândul său îşi va diminua obligaţiile de plată la buget reprezentând TVA; trebuie avut în vedere ca implementarea acestei măsuri va duce implicit la două regimuri fiscale diferite în funcţie de documentul emis de către furnizor şi anume bon fiscal versus factură, ceea ce ar putea fi în contradicţie cu principiul nediscriminării. În fapt, această masură duce la aplicarea unei cote reduse, care, conform Directivei, se poate aplica la serviciile de renovare sau modernizare a caselor particulare, excluzând valoarea materialelor de construcţii; trebuie avut în vedere că odată implementată o cotă redusă, aceasta trebuie aplicată de toţi agenţii economici indiferent de statutul cumpărătorului şi de documentul emis de către acesta”, şi-au motivat membrii comisiei de lucru propunerea, potrivit documentului intrat în posesia Ziare.com. În urma aplicării acestei măsuri ar urma să se obţină o creştere economică de 0,3% şi încasări de TVA de 1,5 miliarde de lei.

Sprijin pentru investitori prin scutiri la plata impozitelor

Pentru oamenii de afaceri care realizează în România o investiţie de peste 200.000 de euro şi creează cel puţin 25 de locuri noi de muncă ar urma să existe o scutire de impozit pe profit. Aceasta ar urma să se aplice pentru o perioadă de maximum 5 ani începând cu anul fiscal următor celui în care s-a pus în funcţiune investiţia, în limita nivelului maxim al ajutorului de stat şi al plafonului intensităţii maxime a ajutorului de stat stabilite prin hotărâre de guvern. Scutirea s-ar acorda numai dacă beneficiarii menţin investiţia pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, în caz contrar, se va dispune recuperarea ajutorului de stat, cu plata majorărilor şi dobânzilor aplicabile conform legii. Beneficiarul ar mai trebui şi să emită o schemă de ajutor de stat cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în domeniul ajutorului de stat.
Există şi un set de venituri care sunt propuse pentru neimpozitare la calculul profitului impozabil. Printre acestea se numără dividendele primite de la o persoană juridică în situaţia în care contribuabilul ce înregistrează veniturile plăteşte impozit pe profit, deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividendele şi la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevazuta în lege, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin doi ani ani. Totodată, sunt propuse pentru neimpozitare veniturile obţinute din vânzarea de titluri de participare, sub aceleaşi condiţii menţionate mai sus.
Cheltuielile înregistrate cu scoaterea din gestiune a titlurilor de participare cu ocazia vânzării acestora, în limita veniturilor impozabile înregistrate din vânzare, în situaţia în care contribuabilul deţine cel puţin 10% din titlurile de participare pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani până la data vânzării titlurilor ar urma să fie nedeductibile.

Societăţi de tip holding şi grupuri de TVA

Membrii comisiei doresc să încurajeze înfiinţarea societăţilor de tip holding, pentru care au propus modificarea Codului Fiscal astfel încât să se poată înfiinţa grupuri fiscale. Persoanele juridice afiliate acestor grupuri au opţiunea de a consolida, la nivelul uneia dintre ele, calculul, declararea şi plata impozitului pe profit la nivelul grupului fiscal din care fac parte.
Se urmăreşte şi schimbarea legislaţiei în ce priveşte grupul de TVA. Deşi acest concept a fost introdus la începutul anului 2007, foarte puţine companii s-au încadrat să se asocieze într-un astfel de grup deoarece era destinat doar marilor contribuabili. Acum însă se vrea ca toate companiile, indiferent de mărime, să poată înfiinţa un astfel de grup. Grupul de TVA presupune ca membrii săi să desfăşoare operaţiuni fără să plătească TVA.
O altă măsură ar fi penalizarea ANAF-ului cu o dobândă la fondurile pe care întârzie să le ramburseze firmelor. Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului, acordarea dobânzii urmând să se facă automat. De asemenea, se are în vedere şi simplificarea procesului de rambursare de TVA.

Facilităţi fiscale pentru firmele private

Şi Camerele de Comerţ şi Industrie judeţene au propus o serie de măsuri pentru relansarea economică. Aceştia cer acordarea de facilităţi fiscale şi achitarea datoriilor către firmele private. Camerele de comerţ judeţene au propus Guvernului reducerea cotei unice de impozitare, renunţarea la TVA de 24% şi contractarea de noi împrumuturi externe, pentru stimularea reluării creşterii economice.
Alte măsuri de relansare economică propuse de aceştia sunt scutirea de plata impozitului pe profit a firmelor nou înfiinţate, scutirea de plata impozitului pe profitul reinvestit pe o perioadă de 2-3 ani şi eliminarea de urgenţă a impozitului minim obligatoriu.

Camerele de Comerţ cer plata datoriilor şi noi împrumuturi externe

Camerele de comerţ cer plata imediată a datoriilor statului la firme private şi compensarea restanţelor instituţiilor publice şi societăţilor de stat către firmele private cu datoriile pe care aceste firme le au la bugetele de stat, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a României. „Aceste măsuri au ca obiectiv relansarea creşterii economice, impulsionarea iniţiativelor antreprenoriale şi stimularea exporturilor”, se precizează în comunicat. Totodată, camerele de comerţ propun elaborarea unui program naţional de reconversie şi calificare/recalificare profesională şi stimulare a antreprenoriatului, pentru someri şi pentru bugetarii care urmează să fie disponibilizaţi, relansarea programului de investiţii guvernamentale şi de cofinanţare a proiectelor în vederea atragerii de fonduri structurale UE, precum şi stimularea exporturilor romaneşti pentru produsele care au cel mult 30% componente provenind din import.
Pe lângă programul de relansare economică, camerele de comerţ cer renegocierea contractului de împrumut cu FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană în sensul obţinerii de împrumuturi suplimentare menite să stimuleze reluarea creşterii economice, desfiinţarea Agenţiilor Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi preluarea atribuţiilor acestora de organizaţii neguvernamentale, precum şi reducerea angajaţilor din ministere la 50% şi desfiinţarea mai multor agenţii naţionale.

Diana Gabor