Pe data de 6 mai preşedintele Traian Băsescu făcea o delaraţie şoc, care stârnea valuri de îngrijorare în rândul societăţii civile. "Fondul de salarii va scădea în aparatul de stat cu 25 la sută, iar până la sfârşitul anului şefii de instituţii au obligaţia de a face selecţia, să-i aleagă pe cei mai buni, nu clientela politică, astfel încât, în 2011, menţinându-se anvelopa salarială şi în speranţa creşterii economiei, salariile să poată reveni la cele de acum. Această măsură se aplică de la 1 iunie. În privinţa pensiilor, Guvernul îşi va menţine transferul de 1,7 miliarde euro la fondul de pensii, dar, pentru a acoperi pensiile la nivelul actual ar mai trebui circa 500 milioane euro, ce nu există. Ca atare, este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15 la sută. De asemenea, se va proceda la reducerea masivă a subvenţiilor, iar banii recuperaţi vor fi alocaţi ţintit către cei ce au nevoie de sprijin financiar. Ajutorul de şomaj se va reduce cu 15 la sută", a precizat Traian Băsescu, explicând că toate salariile vor fi afectate de reducerea cu 25 la sută, inclusiv cel minim pe economie. Anunţul făcut de Preşedinte a stârnit reacţii diverse din partea liderilor politici. Prima reacţie a venit din partea preşedintelui PSD , Victor Ponta, care a declarat că 'Riscăm genocidul social'. În viziunea acestuia, şeful statului ar fi avut şi ale opţiuni, şi anume aceea de a reduce cheltuielile cu firmele de partid şi să dea afară clienţii politici. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că măsurile anunţate de şeful statului sunt de o gravitate fără precedent, fiind expresia incapacităţii celor care guvernează, criticând că nu s-a umblat la clientelă, dar calificând drept un lucru bun faptul că nu au majorat cota unică şi taxa pe valoare adăugată (TVA). Din tabăra cealaltă, vicepreşedintele PDL, Cezar Preda, crede că a venit momentul unor măsuri curajoase pentru depăşirea crizei economice. O părere similară are şi vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely care afirmă că toate ţările afectate de criză au luat decizii apropiate de cele pe care intenţionează autorităţile de la Bucureşti. De aceeaşi latură a baricadei se află Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în ţara noastră. Într-un interviu acordat IMF Survey Magazine, Jeffrey Franks se declara de acord cu măsurile anunţate , declarând că : "Se cerea o măsură drastică. Fără nicio măsură deficitul ar fi ajuns la 9% din PIB".
Probleme de constituţionalitate
Fostul ministru al Muncii ,Alexandru Athanasiu consideră că, fiind o măsura permanentă şi retroactivă, tăierea pensiilor este neconstituţională, De aceeaşi părere este şi preşedintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu. Acesta a declarat, după întâlnirea cu reprezentanţii Ministerul de Finanţe, că reducerea individuală a salariilor cu 25 la sută, aşa cum intenţionează autorităţile, este o măsură neconstituţională. Hossu a adăugat că pentru reducerea salariilor bugetarilor se pot face alte lucuri, spre exemplu, trimiterea în concediu fără plata cu acordul părţilor.
Întrebat cu privire la constituţionalitatea masurii de reducere a pensiilor, deputatul Daniel Buda PDL a declarat pentru Gazeta de Cluj că echipa guvernamentală lucrează deja la un proiect prin care reducerea salariilor si a pensilor să fie conforme cu Constituţia. Acesta a mai afirmat că, deşi nu sunt populare, reducerea cheluielilor bugetare sunt măsuri obligatorii şi necesare, şi că speră că se va reveni înapoi la salariile si pensile de dinainte în cel mai scurt. Nu de aceeaşi părere este fostul edil al Clujului, PRM-istul Gheorghe Funar, care consideră că nimic nu se vor lua nici un ban nici de la salariaţi, nici de la pensionari. În viziunea acestuia, întregul scenariu este unul nelegal şi doar face parte dintr-o diversiune a preşedintelui Traian Băsescu .
Pentru a clarifica lucrurile, am cerut parerea profesorului Radu Chiriţă, titular al cursului de drept constitutional la Facultatea de Drept UBB. Aceta a subliniat faptul că, o masură este sau nu constituţională în funcţie de procedura de adoptare. Astfel, în situaţia în care măsurile de diminuare a pensiilor şi a salariilor sunt adoptate printr-o ordonanţă de urgentă, este greu de crezut ca acestea să şi afecteze drepturile fundamentale şi să şi fie constituţionale. Varientele prin care ar fi conforme cu Constituţia sunt asumarea răspunderii de către Guvern în faţa Parlamentului şi adoptarea unei legi speciale în domeniul respectiv. Radu Chiriţa consideră de preferat a doua variantă, dată fiind importanţa şi complexitatea unei asemenea măsuri.
Măsuri FMI
Lista măsurilor de austeritate convenite cu FMI:
– Reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25%
– Reducerea fondului pentru şomaj cu 15%
– Reducerea cu 15% a pensiilor
– Impozitarea tichetelor de masă
– Impozitarea veniturilor de capital
– Impozitarea dobânzilor bancare
– Impozitarea veniturilor programatorilor din domeniul IT
– Raţionalizarea numărului de şcoli şi spitale
– Eliminarea celui de-al 13-a salariu în 2010
– Îngheţarea pensionărilor anticipate
– Pensiile de invaliditate, aprobate doar cu girul Ministerului Muncii
– Raţionalizarea numărului de angajaţi din sectorul public
Ce ne mai asteaptă
În goana după eliminarea cheltuielilor bugetare inutile, Guvernul ia în calcul şi sistarea facilităţilor de care beneficiază pensionarii la transportul public şi cel feroviar, diminuarea burselor pentru elevi şi studenţi, a indemnizaţiei de merit şi rentei viagere, precum şi anularea ajutorului financiar acordat pentru achiziţionarea de cărţi educaţionale. Retragerea şi, respectiv, anularea facilităţilor sunt incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă aflat în stadiu de elaborare.
Documentul prevede că, începând cu 1 iunie 2010, nu se mai acordă facilităţile pentru transportul intern auto şi feroviar, transportul local în comun, de suprafaţă şi subteran, prevăzute de OU 71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari, Legea 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern, Legea învăţământului şi Legea privind statutul personalului didactic. Din păcate veştile rele nu se termină aici. Astfel, surse din cadrul executivului susţin că se va propune o nouă grilă de impozitare pentru proprietăţile imobiliare, majorarea contribuţiei la fondul de asigurări de sănătate de la 10,7% la 14%, obligarea la plata unei taxe pentru distribuitorii de produse farmaceutice, impozitarea veniturilor din dobânzile bancare, a caştigurilor obţinute pe piaţa de capital, precum şi a bonurilor de masă, creşterea impozitelor pe terenuri, impozitarea terenurilor ocupate de construcţiile rezidenţiale. Cel mai probabil, aceste măsuri vor fi impuse cât mai rapid, fără a se efectua studii de impact cu privire la eventuala creştere sau scădere a încasărilor la bugetul de stat sau la efectele acestora în economia reală, pe termen scurt şi mediu. Astfel, chiar dacă taxa pe valoarea adaugată (TVA) şi cota unică de impozitare (de 16%) nu se va modifica pentru moment, companiile din mediul privat vor avea de suferit.
Sabin Ripan
