Sute de elevi bistriţeni se întorc acasă

Bistriţenii şi-au luat copiii cu ei, în momentul în care au decis să plece în străinătate în căutarea unui loc de muncă mai bun. Dar acum încep, pe fondul crizei economice, să îi trimită înapoi, în ţară, sau pur şi simplu se reîntorc familii întregi. Astfel, mulţi copii bistriţeni, ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, se întorc acasă pentru continuarea studiilor. Chiar dacă, în mod normal, aceşti copii ar fi trebuit cuprinşi în sistemul educaţional fie la începutul anului şcolar, fie la încheierea primului semestru, dascălii au decis să îi primească la ore, pentru ca aceştia să poată recupera din materia pierdută.

În acest an numărul elevilor întorşi în ţară a crescut considerabil, fie împinşi de dorul de casă, fie din cauza neadaptării condiţiilor de peste hotare. Astfel, în primul semestru au fost înregistrate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud (ISJ BN) 278 de cereri pentru echivalarea studiilor. Ţările din care s-au întors elevii sunt în cea mai mare parte Italia, Spania, Germania, Austria şi S.U.A. Copiii au revenit pentru şedere şi continuarea studiilor în România, fie cu părinţii, fie pentru a rămâne în grija bunicilor sau a unor rude.

Cauza principală a revenirii în ţară a elevilor este criza economică şi pierderea locurilor de muncă pentru cei mai mulţi părinţi, dar şi problemele apărute de exemplu în Italia în urma campaniei de denigrare a românilor.

În anul şcolar 2008-2009, numărul elevilor întorşi acasă pentru continuarea studiilor a crescut comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, când doar 103 copii au revenit la şcolile din judeţul nostru, 31 fiind în clasele I-IV, 26 în gimnaziu şi 39 la liceu, iar şapte la şcolile de arte şi meserii.
Inspectorul şcolar general Mihai Mureşan este de părere că decizia de întoarcerea a copiilor plecaţi în străinătate, în vederea continuării studiilor, este foarte bună, adăugând că aceştia nici nu trebuiau să plece vreodată, deoarece aici sunt condiţii bune şi trebuiau să rămână aici. Acesta a mai precizat că „sunt aşteptaţi cu drag în continuare şi alţi elevi plecaţi în străinătate să revină în ţară şi să îşi continue studiile în şcolile noastre”.
Aproximativ 10% dintre elevii din Bistriţa-Năsăud au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate, potrivit unei cercetări sociologice efectuate de ISJ BN. Astfel, peste 5.000 de elevi se află în situaţia de a fi rămas în grija unui singur părinte sau doar a bunicilor, din cauza exodului spre ţările vestice, fenomenul fiind cel mai des întâlnit în mediul rural.

Reînscriere cu acord de la Minister

Reînscrierea copiilor în învăţământul românesc se face numai cu acordul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care echivalează anii de studii urmaţi în şcolile din străinătate.
Dosarul fiecărui copil care vrea să revină la studii în România trebuie să conţină foaia matricolă în original de la şcoala unde a promovat, situaţia la învăţătură pentru fiecare an în parte făcut în străinătate, traduceri legalizate după aceste documente şi copii după paşaport şi după certificatul de naştere. În urma deciziei emise de MECI, elevii se înscriu în clasele pentru care au obţinut transferul.

Copiii întorşi din străinătate se adaptează greu în şcolile româneşti

Una dintre problemele cu care copiii ce au locuit în străinătate trebuie să se confrunte la întoarcerea în ţară este aceea că nu se mai pot integra în sistemul de învăţământ românesc. Odată înmatriculaţi în şcolile din ţară, elevii de gimnaziu, precum şi cei de liceu aflaţi în această situaţie nu reuşesc să ţină pasul cu programele din şcolile româneşti. O mare importanţă în procesul lor de adaptare o au profesorii, implicarea profesorilor în înţelegerea şi adaptarea cât mai rapidă şi eficientă a elevilor cu noul stil şi cu noul program. Problemele apar atunci când cu aceşti elevi nu se lucrează diferenţiat, făcând referinţă la decalajul care există între programele şcolare din România şi cele din străinătate. Elevilor le trebuie oferită şansa de înţelegere, mai ales celor care de mici au învăţat în şcolile din străinătate trebuie să li se ofere o perioadă destul de îndelungată pentru acomodare, astfel încât ei să perceapă că sunt apreciaţi. Doar aşa vor obţine rezultate şcolare satisfăcătoare.

Copiii din clasele mici au probleme de exprimare

Copiii care se întorc în ţare şi continuă şcoala în clasele primare, se adaptează mai greu, deoarece ei au crescut şi au urmat grădiniţa şi şcoala într-o altă limbă. Chiar dacă părinţii i-au învăţat ambele limbi, în ceea ce priveşte noţiunile de la şcoală, elevul se exprima doar în limba străină. Problema des întâlnită este rostirea cuvintelor româneşti, pentru că în străinătate unde au învăţat, aceşti copii nu au întâlnit literele ş, ţ, î, ă. Cât despre programul de şcoală, şi aici este constatată o mare diferenţă la care sunt supuşi elevii – în străinătate, în majoritatea cazurilor, programul începe de la ora 9:00 şi se termină la 17:00, în schimb în ţară numărul orelor este mai redus. O altă diversitate constă în faptul că, în străinătate, temele, masa şi toate orele erau incluse în cele opt ore ale programului, iar în România, temele se fac acasă.

În străinătate, copiii sunt duşi la şcoală de părinţi cu maşina, iar după program este evitată joaca cu alţi copii sau ieşirea în oraş neînsoţiţi. Acolo, copiii se întâlnesc doar în prezenţa părinţilor şi sub supravegherea acestora, pe când în România copiii stau mai mult timp cu colegii de clasă, ies afară cu un grup de copii de aceeaşi vârstă şi îşi fac mai repede prieteni.

Există discriminare!

Principalele două conjuncturi în care românii sunt discriminaţi, în străinătate, sunt închirierea unei case şi serviciul. Dar diferenţa de tratament nu se opreşte aici. Conaţionalii noştri au probleme şi în mijloacele de transport în comun, la şcoală, când intră în contact cu forţele de ordine, în mass-media, la închirierea unei maşini sau în sistemul sanitar.

Zeci de copii sunt discriminaţi în şcolile din străinătate, situaţia fiind mai accentuată în Italia. Copiii sunt înjuraţi sau chiar agresaţi de colegii lor de clasă, doar pentru că sunt români. Reprezentanţii asociaţiilor de români din Italia susţin că numărul cazurilor de discriminare a crescut după incidentele petrecute în Peninsulă, în ultimul timp. Copiii români sunt discriminaţi şi pentru faptul că nu au bunuri de valoare apropiată cum au ceilalţi colegi ai lor, că părinţi nu îi duc la şcoală cu maşina, că uneori sunt nevoiţi să meargă cu autobuzul, fie din motivul că nu au timp suficient, fiind la serviciu, sau din motivul că nu au maşină.

Delia Hriţuleac