De la începutul anului şcolar2008 – 2009, au fost înregistrate în cataloagele claselor din unităţile de învăţământ din judeţul Bistriţa-Năsăud peste 750.000 de absenţe şi, de asemenea, conform datelor furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa – Năsăud (ISJ BN), în primul semestru au fost înregistrat un număr de 3.815 corigenţe.
750.000 de ore chiulite de elevii bistriţeni
În primul semestru al anului şcolar 2008 – 2009 peste 750.000 de absenţe ale elevilor au fost înregistrate, conform ISJ BN. Elevii au lipsit de la ore, fie din cauza problemelor de sănătate, fie că au fost învoiţi de părinţi sau din motive personale nu s-au prezentat la şcoală. Dintre aceste absenţe înregistrate de la începutul anului şcolar, 468.777 au fost motivate de diriginte, pe baza scutirilor medicale prezentate de elevi sau pe baza învoirilor de la părinţi. Peste 250.000 de absenţe au rămas nemotivate, ele având o mare influenţă asupra mediei la purtare a elevilor.
Mihai Mureşan, inspectorul şcolar general, a precizat că pentru diminuarea numărului absenţelor trebuie respectate măsurile care există deja, iar directorii sunt informaţi cu privire la aplicarea strictă a regulamentului şcolar ce priveşte frecventarea orelor de curs de către elevi.
Elevi stau la şcoală aproape cât părinţii lor la serviciu
Sunt zile în care elevii de gimnaziu şi liceenii au şi şapte ore la rând, iar supraaglomerarea programelor şcolare e cunoscută de toată lumea, însă nu s-a găsit încă nicio soluţie. Indiferent de ciclul de studii, elevii sunt încărcaţi la maximum cu ore şi lecţii. Pe lângă orele de studiu care sunt şi în număr de şase, şapte pe zi, programul elevilor este şi mai aglomerat cu pregătiri suplimentare, cu rezolvarea temelor de casă şi meditaţii, mai ales în cazul elevilor de clasele a şaptea şi a opta, în perioada tezelor unice şi în cazul celor de clasa a 12 – a în perioada premergătoare bacalaureatului.
Repercusiunea programului aglomerat al elevilor îi face pe unii elevi să îşi piardă total interesul faţă de şcoală, pe alţii îi determină să înveţe doar la ce le place, iar elevilor interesaţi total le răpeşte tot timpul în încercarea lor de a ţine pas cu cerinţele.
Dascălii şi elevii deopotrivă recunosc că, în special în anii terminali, dar nu numai, se învaţă mai ales la materiile de examen, cele care contează pentru admiterea la liceu sau la facultate. În rest, se învaţă mai puţin, spre deloc, pentru că nu este timp fizic. Dacă facem un calcul simplu, ţinând cont de părerile elevilor, aceştia ar trebui să petreacă zilnic studiind, cel puţin 12 ore, pentru a obţine rezultate bune la toate materiile şi pentru ca informaţiile primite la ore să fie învăţate pentru a putea fi aplicate, nu numai pentru a şti a doua zi la lucrare, teză sau examen. Lipsa interesului pentru şcoală a unei mase largi de elevi, reiese din complexitatea materiei.
Există elevi interesaţi de superficial, ignorând esenţialul
Unii elevi se gândesc doar la media generală obţinută în decursul unui an, fără a se gândi la importanţa şcolii pentru dezvoltarea sa. Această categorie de elevi nu este prea interesată de media la matematică sau fizică, doresc doar o medie de trecere, însă acordă o atenţie deosebită materiilor la care este mai uşor, pentru a-şi mări media generală. Este o metodă eficientă pentru obţinerea unei medii mari la sfârşitul anului, dar nu şi o metodă eficientă, deoarece la terminarea studiilor importanţa este acordată tuturor materiilor, în special celor mai grele, iar admiterea în unele facultăţi se poate axa pe rezultatele în timpul liceului obţinută la o anumită materie.
Elevii care muncesc pentru obţinerea unei note mari în mediul urban sunt declasaţi de cei care provin din mediul rural cu 10 pe linie. Dar unii sunt cu mult sub nivelul acestei note, chiar dacă atunci când ajung la liceu elevii din mediul rural intră cu note mari obţinute la tezele unice, întrucât rezultatele obţinute la liceu nu ţin cont de această medie.
Familia şi şcoala – factori ce influenţează personalitatea
Familia, primul mediu de viaţă al copilului, exercită o influenţă considerabilă asupra dezvoltării acestuia. O singura carenţă a familiei antrenează dificultăţi la învăţătură. În familiile în care relaţia părinţilor este conflictuală, copilul începe să se frământe, îşi pune tot felul de întrebări cărora nu le găseşte răspuns, îşi pierde încrederea în ceea ce reprezintă pentru el dragostea, securitatea, liniştea. Nimic nu reuşeşte să-i mai atragă atenţia sau să-i trezească interesul. Deşi frecventează în continuare şcoala, este absent la ceea ce se petrece în jurul lui. La lecţii nu mai este atent, nu mai învaţă şi, în aceste condiţii, este admonestat.
Condiţiile ţinând de starea economică precară a familiei, părinţi cu salarii insuficiente, striviţi de nesiguranţa zilei de mâine, părinţi care nu au continuitate în munca profesională sau nu se pot încadra într-un loc de muncă, asociate cu factori ţinând de o moralitate scăzută, conduc, de cele mai multe ori, la insucces sau chiar la abandon şcolar şi eşuarea în conduite antisociale.
Delia Hriţuleac