Locuinţele pentru chiriaşii din Centrul Istoric, prin 2010

În România există o criză a locuinţelor, atât în ceea ce priveşte numărul lor cât şi al spaţiului disponibil pentru fiecare cetăţean rezident. Suprafaţa medie a unei locuinţe în Uniunea Europeană este de 87 mp, iar în ţara noastră de doar 40 mp – mai puţin de jumătate. Nici la spaţiul locativ pe cap de locuitor nu stăm mai bine: avem doar 15 mp în medie, comparativ cu 36 mp în UE. Administraţia comunistă stabilise ca standard cifra de 10 mp pe locuitor, considerată suficientă pentru oamenii muncii din oraşele patriei dar bineînţeles că aceasta este mult sub media oricărui stat dezvoltat, generând o stare de claustrofobie şi frustrare pentru mulţi locuitori ai cartierelor uniforme de blocuri gri, poreclite “cutii de chibrituri”.

Criză de locuinţe

Toate guvernele democratice au promis diverse soluţii pentru problema crizei locative. Scopul ANL era de a construi unităţi locative (în special apartamente în blocuri) în paralel cu societăţile comerciale private din domeniu, urmând a fi atribuite de autorităţile locale diverselor persoane cu probleme sociale, tinerilor, locatarilor evacuaţi din fostele case naţionalizate care au fost restituite proprietarilor şi altor categorii sociale, în funcţie de un barem stabilit la nivel local. Autorităţile locale urmau să ofere terenurile şi să introducă utilităţile, iar agenţia contracta lucrarea unor firme private de construcţii şi suporta costurile. Lucrurile însă nu au decurs întocmai planurilor.

Angajamentele Primăriei Bistriţa

Municipalitatea şi-a luat angajamentul că va construi un minicartier cu 18 blocuri, lângă imobilele ridicate de ANL în cartierul Viişoara. În acele clădiri vor fi mutaţi toţi cei care ocupă clădirile vechi ale Bistriţei, dar şi alte persoane cu stare social defavorizată.

Ideea evacuării chiriaşilor din Centrul Istoric al Bistriţei şi mutarea acestora într-un cartier ce urmează să fie construit de municipalitate în cartierul Viişoara, începe să fie pusă în practică. Primăria va construi, aşadar, 18 blocuri cu locuinţe sociale pe un teren de 14.200 mp, situat în suburbia Bistriţei, în două loturi distincte, unul în suprafaţă de 9.600 mp, iar celălalt în suprafaţă de 4.600 mp.

În decursul anului trecut precum şi în anul curent, Primăria municipiului Bistriţa a reuşit identificarea altor proprietarii ai terenurilor, aflate în imediata apropiere a terenului de 4600 mp, proprietatea privată a municipiului Bistriţa, iar aceştia au fost convinşi şi ei să îşi vândă terenurile municipalităţii.
Aproape 380 de familii din Bistriţa, unele chiriaşe ale municipalităţii, altele puse în situaţia de a evacua imobilele retrocedate foştilor proprietari, au nevoie de case, iar construcţia celor circa 400 de locuinţe va încerca rezolvarea ambelor probleme.

Locuinţe, cel târziu în 2010

Primarul Ovidiu Creţu declară că s-a cumpărat terenul învecinat, aproape la acelaşi preţ, de 3900 de lei/ar prin negociere cu proprietarii. Iniţial, în aceeaşi zonă, municipalitatea mai avea în plan edificarea a 15 case, a câte două apartamente fiecare, însă achiziţia de noi terenuri permite construcţia unor blocuri care să rezolve problema chiriaşilor nedoriţi din Centrul Istoric.

Potrivit primarului, execuţia blocurilor va dura peste un an de zile, iar locuinţele sociale vor fi gata cel târziu în 2010. Acestora li se vor adăuga alte 120 de apartamente şi garsoniere ce vor fi construite în cartierul Subcetate.

Construcţia locuinţelor sociale

Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.74/2007 referitoare la asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele foştilor proprietari, consiliile locale sunt obligate să asigure fondul de locuinţe necesar tuturor chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, precum şi să aprobe criterii pe baza cărora se vor întocmi listele de prioritate.

Multe familii au solicitat transferul

Acele locuinţe sunt pentru toate categoriile sociale defavorizate, deci nu doar cei din centru. Proiectul tehnic este elaborat deja şi urmează a se solicita autorizaţie de construcţie, după care se va începe execuţia. Foarte multe familii din centru, chiar au solicitat să fie mutate. Depopularea acestor case trebuie să se facă, deoarece aceste clădiri nu se pot reabilita cu chiriaşul sau proprietarul în interiorul clădirii.

Aici însă ar mai putea apărea o întrebare şi anume: ce se va întâmpla cu acele case care au rămas fără chiriaş şi nu au fost încă retrocedate? Vor intra în patrimoniul cuiva? Cert este că administraţia şi-a luat angajamentul de a reabilita aceste case care odată erau adevărate bijuterii ale cetăţii de pe malul drept al Bistriţei, însă nu se ştie un timp exact în care oraşul şi-ar putea relua înfăţişarea de altădată.

Centralele de apartament

O altă categorie de chiriaşi şi anume tinerii care locuiesc în blocurile ANL din Bistriţa, pot să se debranşeze de la sistemul de încălzire cu centrală pe scară şi să îşi monteze centrale de apartament. Decizia aceasta a fost luată de municipalitate după ce mai mulţi locatari au avut de suferit din cauza rău-platnicilor. Cele mai multe imobile ridicate de ANL în judeţ sunt cele din suburbia Viişoara.

Comisia de analiză a dosarelor

Au început primele demersuri privind atribuirea viitoarelor blocuri ANL. În paralel cu proiectarea blocurilor, s-a stabilit şi comisia care va analiza dosarele celor interesaţi de o locuinţă ANL.
Din noua comisie de analiză a dosarelor celor ce au solicitat atribuirea unei locuinţe ANL fac parte atât reprezentanţi ai partidelor PD-L, PNL şi PSD, cât şi primarul Ovidiu Creţu şi viceprimarul Florin Găurean, cărora li se alătură şi alţi funcţionari ai primăriei.

Numărul apartamentelor

În Subcetate se preconizează faptul că se vor construi 43 de garsoniere şi 95 de apartamente cu două camere. Execuţia lucrărilor este preconizat că se va începe în primăvara acestui an.

Proiectarea blocurilor ANL ce se vor ridica în zona Subcetate a fost atribuită firmei Moisil Proiect din Bistriţa. Acesta este prima etapă în vederea construirii celor 138 de apartamente, pasul următor fiind licitarea executantului.

În Bistriţa sunt 635 de locuinţe construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe, chiria lunară a acestora variind între 85 şi 130 de lei pe luna, ceste imobile fiindu-le atribuite tinerilor sub 35 de ani care nu au în proprietate o locuinţă.
Activitatea ANL s-a desfăşurat cu foarte mare dificultate în întreaga ţară, în special datorită colaborării defectuoase între diversele instituţii ale statului, lipsei de finanţare şi intereselor politicianiste de la toate nivelurile de decizie.

 

Numărul de locuinţe construite de agenţie în ultimul deceniu este infim, nereuşind să acopere nici pe departe cererea de pe piaţă şi în plus, dificultatea de a obţine un apartament executat în acest regim a condus la numeroase abuzuri şi scandaluri, planând acuzaţii de corupţie si trafic de influenţă la atribuirea lor în toate zonele unde au fost construite.

Mihnea Cetaş