În interviul acordat în exclusivitate Gazetei de Bistriţa, profesorul Ionel Tompa vorbeşte despre părţile bune dar şi despre aspectele negative ale proiectului noii Legi a Educaţiei.
Gazeta de Bistriţa: Domnule Tompa, înainte de toate sunteţi cadru didactic. Ce părere aveţi despre starea actuală a învăţământului românesc?
Ionel Tompa: Ca orice sistem, este perfectibil, şi fireşte că învăţământul şi şcoala în general trebuie să ţină pasul cu societatea, ba mai mult, trebuie să anticipeze viitorul. Pe cale de consecinţă, schimbările sunt destul de dese. Însă, ce nu trebuie schimbat în învăţământ, sunt liniile coordonatoare fundamentale, care trebuie să aibă o durabilitate mai mare în timp, pentru că şi feed-back-ul proiectelor educaţionale apar în timp îndelungat. Din păcate, învăţământul la noi este într-o stare de decădere. Cauzele sunt şi interne, dar şi legate de incertitudinile din societate, fiindcă orice am spune noi, învăţământul trebuie să fie corelat cu, chiar dacă sintagma e veche, cu o anumită comandă socială şi necesităţile societăţii. Noi nu am avut , din păcate, futurologi în domeniul învăţământului şi multe din schimbările care au avut loc sunt improvizaţii. Erau necesare schimbări în învăţământ, deoarece şi societatea a evoluat, este un alt sistem politic, iar şcoala trebuie să corespundă acestui nou sistem politic.
Gazeta de Bistriţa: Ce se putea face în ultimii 20 de ani şi totuşi nu s-a făcut?
Ionel Tompa: În aceşti 20 de ani se puteau face foarte multe. O reformă adevărată, elaborată, gândită, o reformă care să se lege de un obiectiv esenţial, pe care eu nu îl văd, nici în acest moment în care se vorbeşte de o nouă reformă a învăţământului, bine stabilit. În Occident, spre exemplu, ca obiectiv general, se pune problema bunului cetăţean. La noi, nu s-a stabilit un raport exact, ce poate să fie prioritar în învăţământ – educaţia şi apoi instrucţia sau invers?
Gazeta de Bistriţa: Ce părere aveţi despre proiectul Legii Educaţiei?
Ionel Tompa: Are şi părţi pozitive, necesare, cum ar fi creşterea autonomiei unităţilor de învăţământ, o mai mare largheţe în acordarea demersului didactic către profesor, o mai strânsă legătură a şcolii cu comunitatea, ideea de a introduce programe mai aerate. Pozitiv poate să fie considerată şi încercarea de restructurare a personalităţii şcolii. Însă sunt şi lucruri care după părerea mea vor face inoperabilă pentru o bună perioadă de timp legea. În primul rând nu se pleacă de la un lucru esenţial – crearea cadrului pentru implementarea legii, dacă ne gândim la infrastructură. Or la noi aceasta este departe de ceea ce se doreşte. Ba mai mult, noi am făcut paşii înapoi Apoi resursele umane trebuie să fie pregătite. Nu poţi să faci o reformă şcolară împotriva sistemului, ci numai cu el. Şi aici mă refer la partea vie a sistemului: profesori, părinţi, elevi.
Gazeta de Bistriţa: Ce ar trebui să aibă prioritate: salariile dascălilor sau o infrastructură şcolară bine pusă la punct?
Ionel Tompa: Aici sunt două lucruri clare. Nu putem să stabilim care este prioritar. Şcoala este un binom: profesor – elev. Fără cele două părţi actul de învăţământ în sine nu se poate desfăşura. Iar ca şi elevul şi dascălul să poată desfăşura un proces de învăţământ eficient, ei trebuie să aibă o bază materială bună. Sigur că toată lumea crede că mărirea salariilor profesorilor nu este o condiţie necesară. Dimpotrivă, trebuie creată o motivaţie, deoarece trebuie să atragem oameni care vor să lucreze în învăţământ. Vedeţi că din păcate mulţi tineri nu mai îmbrăţişează doar din pasiune meseria de dascăl, iar mulţi îşi găsesc doar un refugiu în meseria asta, şi atunci trebuie o motivaţie. De aceea spun că trebuie văzute foarte bine ambele laturi şi legea, chiar dacă se vorbeşte că se va aplica în timp, atâta timp cât în lege nu sunt dispoziţii tranzitorii, daţi-mi voi să nu cred că, dacă mâine se publică în Monitorul Oficial, atunci când ea va intra în vigoare, nu va fi şi aplicată. Şi atunci, ca orice lucru care începe prost, se termină şi mai prost.
Gazeta de Bistriţa: De ce credeţi că nicio guvernare nu a acordat nu a acordat mult trâmbiţatul 6% din PIB învăţământului? Se consideră oare că învăţământul nu este o prioritate?
Ionel Tompa: Prin lege este stabilit ca fiind o prioritate, dar numai în plan teoretic. Şi Sănătatea are aceeaşi problemă. Guvernanţi noştri, însă, nu înţeleg o chestie foarte importantă: cu oameni slab pregătiţi şi bolnavi nu poţi construi o societate de viitor. Sunt domenii esenţiale.
Gazeta de Bistriţa: Să fi considerat guvernanţii totdeauna că astfel poporul poate fi manevrat mai uşor?
Ionel Tompa: Nu, nu cred. Mie mi se pare că sunt lipsiţi de viziune, fiindcă nu pot să cred că cineva şi-ar dori ca acest popor să fie unul neinformat, neinstruit şi bolnav. Dar nu s-a acordat şi nu se acordă atenţia cuvenită. Ar trebui să se drept exemplu ţări care au evoluat economic, social şi să vadă ce procente din PIB se acordă acolo Învăţământului şi Sănătăţii. Este vorba de procente, sumele nu pot să fie egale, pentru că PIB-ul nu este egal, dar de procente s-ar putea ţine seama. Este şi adevărat că în România, aproape totul este prioritar, însă, dintre toate ar trebui să fie o prioritate a priorităţilor.
Gazeta de Bistriţa: Aminteaţi într-o conferinţă de presă despre un fost ministru al Învăţământului, Andrei Marga, care a avut anumite realizări în acest sistem. Ce idei a avut el, care au fost transpuse în practică şi care nu?
Ionel Tompa: După 1990, au fost doi miniştri care, în opinia mea, au avut o concepţie modernă în privinţa reformării Învăţământului. Este vorba de fostul ministru secretar de stat Sorin Cristea şi de ministrul Andrei Marga. Fiecare au avut vocaţia începutului. Au început să facă schimbări, dar nu au reuşit pentru că perioada a fost destul de scurtă. În primul rând planurile de învăţământ au fost un lucru pozitiv. Apoi continuarea existenţei manualelor alternative, dar aici singurul lucru dus la capăt este deficienţa acestor manuale. Apoi mai vorbim despre introducerea opţionalelor, lucru bine gândit, dar care până la urmă a fost dus în derizoriu, acestea devenind mai mult o completare de catedră.
Gazeta de Bistriţa: Ce părere aveţi despre programele şcolare? Şi pentru că sunteţi profesor de istorie, aş vrea să ne oprim la această specialitate.
Ionel Tompa: O primă deficienţă a lor este o supraîncărcare inadmisibilă. Ele depăşesc foarte mult nivelul de capacitate intelectuală a elevilor. Nu putem să acoperim procesul de învăţământ cu mijloace moderne de învăţare. Şcolile nu au încă dotări suficiente, noi am rămas încă la faza de tablă şi cretă şi încercări ale cadrelor didactice de a mai moderniza prin noi metode actul de învăţare. În specialitatea mea, istoria, se vede clar o dezorientare, o lipsă de colaborare a celor care elaborează programele şcolare, cei care elaborează manualele, autorii, comisia de evaluare a lor. Sunt făcute fără absolut nici un control, fără să se urmărească o linie clară a ceea ce trebuie să rezulte în urma instruirii.
Gazeta de Bistriţa: Ce măsuri ar trebui să ia actuala guvernare pentru ca sistemul de învăţământ să fie la un nivel mult mai înalt decât este în momentul de faţă?
Ionel Tompa: Să ţină seama de valorile din învăţământ, fiindcă dacă punem oameni care privesc din exterior sau nu au avut tangenţă efectiv cu învăţământul, atunci şi deciziile vor fi după ureche.
Liana Mureşan
