In zona zero a orasului, Primaria Bistrita vrea sa reabiliteze un pasaj inexistent

Primăria Bistriţa, prin reprezentantul legal, primarul Ovidiu Teodor Creţu, se judecă în prezent cu mai multe familii, care locuiesc pe strada Gheorghe Şincai, în zona zero a oraşului, într-o clădire monument istoric.
Localnicii de la nr. 5 – 7 de pe strada Gheorghe Şincai se opun intenţiei primăriei de a crea un pasaj, într-o zonă unde nu a existat vreodată aşa ceva, mai exact pe sub poarta de acces la imobile şi prin grădini, unde oamenii care locuiesc aici sunt toţi, coproprietari legali.

Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu intenţionează să realizeze acest pasaj prin intermediul unui proiect de Regenerare urbană a pasajelor, şi nu de creare. Culmea ironiei, acel pasaj dorit de edil se află chiar lângă sediul PSD şi se vrea a fi în special un pasaj auto.
Primăria Bistriţa, prin primarul Ovidiu Teodor Creţu, a promovat anul trecut un proiect de Reabilitare a Centrului Istoric – Regenerarea urbană a pasajelor din Centrul Istoric şi dezvoltarea axelor transversale pe direcţia pasajelor, proiect realizabil prin obţinerea unei finanţări nerambursabile. În accepţiunea saşilor care au construit pasajele din oraşul nostru, pasaj înseamnă, o cale de trecere pentru picior, cel mult lată de 90 – 100 de cm, destul de scurtă, pe un parcurs drept, nu oblic, nu curbat, care să înlesnească trecerea cu piciorul, dintr-o stradă în alta, şi să scurteze drumul de ajungere până la strada următoare, pentru a elimina ocolirile şi traversările.
Pe strada Gheorghe Şincai din Bistriţa, a existat cu mult timp în urmă, un pasaj ( potrivit unor poze din anul 1910), care trecea pe sub clădirea de la nr. 7, devenită acum, clădire bloc. Aici, la nr. 5 – 7 locuiesc aproximativ 18 familii, în imobile despărţite de o poartă tunel cu arcadă medievală, care duce la grădinile lor aferente clădirilor. Locuitorii de aici sunt toţi proprietari tabulari de case şi pe cote părţi din terenul aferent imobilelor lor, inclusiv cote părţi din calea de acces (poarta), după cum arată documentele deţinute de fiecare coproprietar în parte. Majoritatea locatarilor sunt oameni singuri, bătrâni şi bolnavi. Anul trecut, prin luna februarie, locatarii de la nr. 5 şi 7 de pe strada Gheorghe Şincai au fost chemaţi la Primăria Bistriţa, special, chiar de primarul oraşului, Ovidiu Creţu, la o discuţie. Atunci, oamenilor li s-a adus la cunoştinţă, intenţia municipalităţii de a realiza un pasaj pe sub poartă ( nu pe sub nr. 7, unde a fost pasaj) şi prin grădinile lor, printr-un proiect de Regenerare urbană a pasajelor, primarul motivând că pentru obţinerea finanţării este nevoie de ieşirea lor din indiviziune. După ce au fost la discuţie cu edilul Bistriţei şi şi-au spus punctul de vedere, toţi locatarii au semnat un tabel prin care au informat primăria că sunt împotriva ieşirii din indiviziune şi a realizării pasajului respectiv, cu atât mai mult că ei au cerut atribuirea terenului aferent imobilelor lor, teren ce aparţine statului român. De aici avea să înceapă şi seria proceselor. Următorul pe listă va avea loc luna aceasta, în 14 aprilie, la Judecătoria Bistriţa .

Puşi în faţa situaţiei !

Potrivit avocatului reprezentant al locatarilor, Dorina Ceoarec, Primăria municipiului Bistriţa nu a fost interesată să comunice situaţia coproprietarilor apartamentelor, anterior efectuării proiectului şi a măsurătorilor pentru crearea pasajului respectiv: „Ei ( n. r – coproprietarii) au fost chemaţi în preziua emiterii unei hotărâri de Consiliu Local, şi nu ca să îi informeze şi să le ceară părerea, ci pur şi simplu să le spună că aşa a hotărât Primăria Bistriţa. I-a chemat pe săracii oameni, care majoritatea lor sunt septuagenari şi octogenari, persoane singure şi bolnave, să le spună că primăria a hotărât să facă respectivul proiect. Când au auzit aşa proprietarii, au făcut imediat un tabel nominal scris, şi l-au semnat, dar după ce şi-au exprimat în faţa primarului părerea lor, că nu sunt de acord cu desfiinţarea porţii şi crearea pasajului în cadrul proiectului de regenerare urbană a pasajelor”. Reabilitare sau regenerare, în accepţiunea gramaticală a cuvântului înseamnă să existe ceva şi pe care să îl refaci. Ori, pe sub poarta medievală dintre numerele 5 şi 7 de pe strada Gheorghe Şincai nu a fost niciodată un pasaj. În acest caz, proiectul iniţiat de Primăria Bistriţa trebuia să fie unul de creare de pasaj, în nici un caz de reabilitare sau regenerare. Una dintre locatarele de la nr. 5 este Cornelia Blaga, care a moştenit locuinţa de la mama sa, fiind în prezent coproprietar al acelui imobil: „Totul a început când Primăria Bistriţa ne-a chemat la o discuţie şi ne-a spus că vor să reabiliteze. Dar aici nu a fost niciodată un pasaj ! Noi am vrut să cumpărăm porţiunea de teren aferentă, ce aparţine statului, şi chiar am făcut o cerere în acest sens, mai demult, dar nu am primit nici un răspuns. Am solicitat să îmi caute cererea în arhivă dar ei zic că nu mai există. Eu am numărul cererii pe care am făcut – o în 4 decembrie 2002.( …). Noi ( n. r – locatarii) am spus clar că nu suntem de acord cu ce vor ei să facă şi nici nu vom fi vreodată. Aşa că, ne judecăm !”, ne-a explicat Cornelia Blaga.

De la parcelare şi dezmembrare  la…creare de pasaj!

În data de 26 februarie 2009, Consiliul Local Bistriţa a aprobat un proiect privind „ parcelarea imobilului situat în municipiul Bistriţa, Strada Gheorghe Şincai, nr. 5 – 7”. În acest proiect, la art. 4 se specifică şi comasarea unor parcele, „având următoarea componenţă: pasaj pietonal, parţial cu bolţi, conform tabelului de mişcare parcelară prevăzut în anexa 4” din proiectul de hotărâre. Această Hotărâre a Consiliului Local a fost atacată de coproprietari: „Deci, vor să creeze, nu să reabiliteze, şi asta fără acordul proprietarilor şi a Ministerului Culturii, pentru că acolo este o poartă medievală. Primăria vine şi dispune să se desfiinţeze o poartă medievală în zona zero, ceea ce este inadmisibil! (…). Pe urmă am aflat că exista deja o hotărâre a Consiliului Local, hotărâre care s-a dat pe baza unui proiect făcut nu de proiectanţi bistriţeni, ci de un proiectant din Timişoara, exact cum, nu ştim, că orice chestiune de acest gen se face prin licitaţie. Deci, proiectul de hotărâre s-a făcut în baza unui proiect de reabilitare a pasajelor creat de un birou de experţi din judeţul Timiş, municipiul Timişoara, şi pe baza mai multor expertize tehnice, făcute la faţa locului la ordinul Primăriei Bistriţa, fără consultarea coproprietarilor. Când a intrat acolo expertul, ce măsurători a făcut, asta nu ştie nimeni ! Şi aceste trei expertize, sunt fără avizul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. În instanţă, niciodată un raport de expertiză nu este luat în seamă fără avizul de specialitate, că doar de aceea este organ creat de stat şi plătit de stat, să avizeze, să controleze, şi pentru asta, toţi locatarii au făcut plângere penală împotriva experţilor, iar în prezent există şi plângere penală împotriva lor, pentru că nu aveau voie să facă fără citarea părţilor. (…). Codul de procedură civilă prevede în mod expres că la efectuarea măsurătorilor în cadrul unui raport de expertiză se citează toţi coproprietarii, dacă sunt mai mulţi. Nu se poate în lipsa lor. Şi atunci am atacat, la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Hotărârea Consiliului Local care este dată pentru inducere în eroare. Pentru că poartă titlul de parcelare şi dezmembrare a grădinii, iar în mod abuziv, la articolul 4, se propune şi crearea de pasaje. Deci, mai departe, au propus crearea de pasaje, ascuns cumva, iar titlul hotărârii este fals. (…). Am atacat la Tribunalul Bucureşti şi avizul de specialitate obţinut de proiectantul de la Timişoara. Am invocat faptul că nu pot să eludeze dreptul de proprietate al coproprietarilor. (…). Măcar dacă acest pasaj ar fi util, dacă oamenii l – ar fi cerut. Cetăţenii Bistriţei nu l-au cerut, utilitate justificată nu are, nu se explică realizarea lui în nici un fel. Pasajul, prin definiţie trebuie să fie drept şi scurt, ori acesta e în formă de L, ceva de genul acesta”, a explicat avocatul Dorina Ceoarec.

Primarul Bistriţei nu cunoaşte o problemă în care este direct implicat !

Contactat telefonic de Gazeta de Bistriţa, primarul Ovidiu Teodor Creţu nu a dorit să comenteze nimic, pretinzând că nu cunoaşte problema, cu toate că i-au fost difuzate informaţii detaliate cu privire la situaţia de pe strada Gheorghe Şincai, nr. 5 – 7: „Nu cunosc problema. Nu ştiu. ( n. r – redactor – Dar i-aţi chemat pe aceşti oameni la discuţie, aţi vorbit personal cu ei). Posibil să îi fi chemat la discuţie ( n. r – pe locatari). Nu cunosc problema şi nu am de unde să mă informez. V-am răspuns: nu cunosc problema !”, ne-a expediat sec, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu. De menţionat faptul că invitaţia adresată locatarilor, de a participa la o discuţie la sediul primăriei, în luna februarie 2009, este semnată de primarul Ovidiu Creţu iar potrivit locatarilor, edilul şi-a făcut personal timp pentru a le prezenta situaţia.    

Puşi la cheltuială pe degeaba!

Din suprafaţa de teren pe care se află locuinţele de la nr. 5 şi 7 de pe strada Gheorghe Şincai din Bistriţa, 1.093 de metri pătraţi aparţin statului. Această porţiune, în mod corect şi legal este aferentă apartamentelor locatarilor, şi ar veni circa100 de metri pătraţi de familie, unde se află în prezent grădini de flori sau legume, magazii improvizate, sau părculeţe cu băncuţe. Acest teren aferent fiecărui apartament, aparţine statului pentru că imobilul este o fostă casă săsească. Potrivit avocatului locatarilor, Dorina Ceoarec, oameni au cerut să li se atribuie acea suprafaţă de teren în baza Legii 18, art. 36, care prevede atribuirea de teren până la 10 ari, aici fiind vorba de doar un ar de familie.
„Faptul că acest teren a aparţinut cândva unui proprietar şi acel proprietar a plecat, iar în aceste imobile au venit mai multe familii, ar fi fost normal ca acel teren să se împartă şi în drept, cum şi l-au împărţit ei în fapt, în realitate. Ei (n. r – locatarii) sunt în indiviziune nu pentru că au vrut ei, ci pentru că aşa a fost. Oamenii au depus cereri la primărie să li se atribuie terenul iar reprezentanţii primăriei care se ocupă de Fondul Funciar le-au dat impresia că o să le atribuie şi le-au cerut să efectueze rapoarte de expertiză. Şi sunt rapoarte făcute de experţi bistriţeni, foarte bine realizate, prin care se propune acordarea fiecărei familii a unei suprafeţe de 1 ar. După ce au fost puşi la cheltuială, conform chitanţelor prin care au plătit la experţi, nu li s-a mai atribuit nimic. Bani de avocat nu au avut şi nu au. Şi mie îmi plătesc modic”, a spus Dorina Ceoarec.

Pasajul inexistent, supus reabilitării !

Directorul coordonator interimar al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Bistriţa – Năsăud (DJCCPCN BN), consilierul superior, Camelia Târnovan, spune că avizul pentru realizarea proiectului de Regenerare a pasajelor a fost emis de Ministerul Culturii, întrucât acel imobil intră în categoria A a monumentelor istorice, şi nu categoria B. De asemenea, Târnovan spune că Primăriei Bistriţa i s-a solicitat să prezinte o dovadă că a existat cândva un pasaj între nr. 5 şi 7 de pe strada Gheorghe Şincai, solicitare la care nu au primit deocamdată nici un răspuns. „S-a eliberat un aviz dar nu de către direcţia noastră, ci de Ministerul Culturii, un aviz pentru reabilitare, nu pentru creare. Clădirea aceea face parte din categoria A, iar noi eliberăm doar pentru cele din categoria B.  (…). Primăria Bistriţa susţine că acolo a fost un pasaj. Noi am solicitat recent primăriei să ne prezinte dovada că, într-adevăr a existat pe acolo un pasaj, dar deocamdată nu am primit nimic”, ne-a spus Târnovan. Potrivit DJCCPCN BN, imobilele situate în Bistriţa, pe strada Gheorghe Şincai, la nr. 5 şi 7 aparţin SIR 09, conform PUZCP – Plan Urbanistic pentru Zona Construită Protejată a Municipiului Bistriţa – Actualizare PUZ „Zona de rezervaţie istorică şi de arhitectură” a municipiului Bistriţa – pr. PO 21 din 2006 – aprobat prin HCL 73/7.04.2009; imobilele sunt situate în perimetrul ansamblului urban medieval Bistriţa/ SIR 05/ Sec. XV – XVI/cod LMI 2004: BN – II – a – A- 01550 şi în perimetrul sitului arheologic „oraşul medieval Bistriţa” sec. XII – XVI/ cod LMI 2004: BN – I – a – A – 20239. Despre zona zero a oraşului, arheologul bistriţean Gabriela Rădulescu, spune : „Aceasta este moştenirea pe care o avem, care poate fi valorificată, şi care este personalitatea oraşului Bistriţa. Nici nu mă gândesc că ar putea contesta cineva treaba aceasta. Dar trebuie tot timpul atenţionat, pentru că este fiinţa oraşului vechi. Atâtea monumente pe care le conservă, multe, toată gama stradală, veche, inclusiv pasajele”.  

Noi procese!

În perioada următoare, locatarii de la nr. 5 – 7 de pe strada Gheorghe Şincai şi reprezentanţii Primăriei Bistriţa se vor întâlni în alte două procese. Primul, în 14 aprilie, este cel pentru ieşirea din indiviziune pe care insistă Primăria Bistriţa, respectiv partaj şi ieşire din indiviziune, în dosarul în care s-a propus efectuarea de expertize. Acţiunea se va desfăşura la Judecătoria Bistriţa. În 12 mai, la Tribunalul Bistriţa – Năsăud va avea loc procesul de contencios administrativ în care coproprietarii au atacat Hotărârea Consiliului Local din 26 februarie 2009, pentru a se constata nelegalitate acesteia.

Iulia Stupinean