Bistriţa-Năsăud, portocaliu după alegeri

Ioan Oltean (PD-L), Ioan Nelu Botiş (PD-L), Ioan Sbârciu (PD-L), Ioan Ţintean (PNL), Radu Emil Moldovan (PSD) şi Dan Prunea (PSD) sunt cei şase reprezentanţi aleşi de cetaţenii bistriţeni pentru a-i reprezenta în primul for legislativ al ţării.

Ioan Oltean şi Radu Moldovan sunt singurii care se pot lăuda că au experienţă în activitatea parlamentară, ceilalţi patru fiind la primul lor mandat. Oltean se află la cel de-al cincilea său madat, iar Moldovan la al doilea.

Marii învinşi din această luptă electorală sunt Ioan Turc (PNL), Ioan Andreica (PDL) şi Adriana Pană (PSD), toţi aceştia fiind la fel de bine cotaţi pentru un rezultat favorabil.

Şi dă-i şi luptă

De la bun început principalii candidaţi şi-au ales colegiile în care să candideze în funcţie de culoarea predominantă a primăriilor. Astfel, Ioan Oltean a preferat Colegiul 3, unde are cele mai multe şi mai puternice fiefuri democrat-liberale. Cu toate acestea, nici măcar pentru experimentatul Oltean lupta nu a fost una uşoară, cu atât mai mult cu cât social-democraţii stau bine şi ei în această zonă. În acest Colegiu 3, Nicolae Stan Iuga, care deşi nu are o experienţă politică foarte bogată, şi s-a bazat mai mult pe notorietatea sa profesională, ca medic, şi pe fiefurile pesediste de pe Valea Someşului, s-a dovedit a fi un adversar puternic pentru Ioan Oltean.

În Colegiul 2, unde a candidat liderul PSD, roşul este la putere, iar rezultatul a fost vizibil. Turc, ca fost candidat la Primăria Bistriţa, clar avea şanse reale în Colegiul 1, dar asta până la lansarea candidaturii democrat-liberalului Ioan Nelu Botiş, care a echilibrat balanţa. Practic Botiş a fost, pentru Colegiul 1, asul din mâneca democrat-liberalilor, care, în cele din urmă, au dovedit că au pariat pe cartea câştigătoare.

O luptă interesantă a fost şi în Colegiul 4, unde liberalii l-au nominalizat drept candidat pe şeful Finanţelor, Ioan Ţintean, iar democrat-liberalii pe Ioan Andreica, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor. În acest colegiu. Deşi teoretic, dacă e să ne luăm după numărul de voturi acordat celor doi candidaţi mai importanţi între care s-a dus lupta cea mare, Ioan Andreica este cel care a dominat categoric. Dar, cum calculul redistribuirilor a fost cel hotărâtor, Ţintean este cel care va călca pragul Parlamentului în următorul mandat.

Surprize la Senat

Dacă în cazul Camerei Deputaţilor, vorbim de politicieni de notorietate la nivel judeţean şi chiar naţional, care au câştigat un mandat pentru următorii patru ani, la Senat lucrurile stau altfel
Dacă este să luăm în calcul doar notorietatea politică, atunci putem spune că doi necunoscuţi sunt marii învingători, fără doar şi poate.

Noii senatori de Bistriţa-Năsăud sunt profesorul universitar Ioan Sbîrciu, preşedinte al Senatului Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, şi profesorul Dan Prunea, cadru didactic în învăţământul preuniversitar la Beclean.

Ioan Sbîrciu a candidat în Colegiul 1, unde a avut drept contracandidaţi două personalităţi politice puternice – Adriana Pană, preşedinta organizaţiei judeţene de femei a PSD, şi liberalul Valer Bindea, secretar de stat în Ministerul Muncii.

În Colegiul 2, Dan Prunea nu a avut nici el o luptă uşoară, acesta având un contracandidat puternic în persoana democrat-liberalului Sabin Ilieşi. Hotărâtor în cazul lui Dan Prunea pare să fi fost numărul mare al fiefurilor PSD din acest colegiu, şi puterea de convingere a membrilor acestora asupra alegătorilor.

Nu au decis alegătorii

Deşi s-a bătut monedă foarte mult pe tema votului uninominal, este foarte clar, având în vedere rezultatele la nivel naţional după etapa a doua a redistribuirii mandatelor, că numai de asta nu poate fi vorba, iar formula aplicată la aceste alegeri nu este una de bun augur.

În actualul Parlament au intrat practic pe uşa din dos, mulţi dintre candidaţii care au obţinut mult mai puţine voturi decât cei clasaţi pe primele locuri, doar pentru că în locul celui care a votat în mod real decidentul a fost calculatorul. Este cel puţin ciudat, ca în primul for al ţării să intre un candidat de pe poziţia a doua sau, mai rău, a treia, când de fapt şi de drept acesta reprezintă minoritatea din electoratul respectiv.

Un alt aspect, la fel de ciudat şi contrar realităţii este numărul de mandate obţinute de PD-L şi PSD, prin comparaţie cu numărul de voturi şi procentul obţinut. Astfel, Partidului Democrat-Liberal i-au fost atribuite la Camera deputaţilor 115 mandate, cu 2.228.860 de voturi, deşi numărul de voturi este inferior celui obţinut de Partidul Social-Democrat – 2.279.449, care a obţinut 114 mandate. Deci PD-L are mai mult cu un mandate, cu toate că are în minus 50.589 de voturi la Camera Deputaţilor.

La Senat situaţia este similară – PD-L cu 2.312.358 de voturi a obţinut 51 de mandate, iar PSD cu 2.352.968 de voturi ia 49 de mandate. Şi în acest caz, PSD are mai mult cu 40.610 voturi faţă de PD-L.

Liana Mureşan