Politica din România a fost mereu interesanta, dar în anul 2007 complexitatea ei a atins nivelul maxim. Suspendarea lui Traian Basescu, alegerile europarlamentare din 25 noiembrie, demisiile unor politicieni si schimbarile ce au aparut dupa anuntarea rezultatelor scrutinului din toamna au tulburat viata politica româneasca.
1ianuarie 2007 a fost o zi importanta pentru toti românii. În acea zi, România a facut un pas înainte spre viitor, aderarea la Uniunea Europeana a oferit o serie de oportunitati cetatenilor români, cum ar fi: desfiintarea granitelor dintre statele membre ale UE, libera circulatie a fortei de munca si intrarea pe piata româneasca a companiilor multinationale. Dar aceasta aderare a adus o serie de schimbari si în sfera politica din România.
Nasterea ,,nepotrivirilor” politice
Anul trecut, viata politica româneasca a oferit multe surprize românilor, evenimentele politice ce au avut loc au socat întreaga tara. La începutul lui 2007 se întrevedea ca evenimentul ,,fierbinte” al anului vor fi alegerile parlamentare pentru Parlamentul European, însa nu a fost asa. Înca din ianuarie se vorbea despre suspendarea presedintelui României. Premierul Calin-Popescu Tariceanu afirma, la momentul respectiv, ca, daca Traian Basescu nu-si va schimba atitudinea agresiva, motiunea suspendarii sale va fi propusa Parlamentului. Prin atitudine agresiva, Tariceanu se referea la faptul ca Basescu încerca sa-si subordoneze guvernul, justitia si PNL. Astfel lupta împotriva presedintelui a început. PSD a fost cel care a luat initiativa, fiind sustinut de PRM, PNL si de PC. PSD l-a acuzat pe Basescu de încalcarea separatiei puterilor în stat, de neîmplinirea rolului de mediator între institutii si de derapaje constitutionale.
O luna mai târziu, Tariceanu l-a fortat pe Ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, sa-si prezinte demisia, deoarece acesta n-a informat Guvernul, si nici pe premier în legatura cu cei doi români care au fost retinuti în Irak. Tariceanu nu a putut dispune la timp masurile ce se impun pentru ca cetatenii români sa fie eliberati mai repede, fapt care a condus la prelungirea detentiei lor. Premierul a aflat din presa atât despre retinerea lor, cât si despre eliberarea celor doi cetateni români.
Luna februarie a fost marcata de demisia Monei Musca. Aceasta a renuntat atât la functia sa din Parlament, cât si la cea din PLD. Anuntul surpriza a venit la doar o zi dupa ce Curtea de Apel a respins contestatia împotriva deciziei CNAS prin care s-a stabilit ca aceasta a facut politie politica.
Un alt eveniment care a marcat scena politica la începutul anului trecut a fost scoaterea PD de la Guvernare. A fost, practic, un eveniment previzibil în conditiile în care razboiul surd dintre unii membri ai Cabinetului Tariceanu si premier era de notorietate. Mai mult, sa nu uitam, ministrul din acea vreme al Justitiei, Monica Macovei, era atacata în termeni duri de premier. Altfel spus, chiar la începutul anului 2007 era de asteptat ca Guvernul Tariceanu sa nu mai reziste multa vreme în formula aprobata dupa alegerile din 2004. Presedintele PD Emil Boc declara la acea vreme, în cadrul unui interviu, ca partidul sau a fost scos de la guvernare pentru atitudinea împotriva coruptiei.
,,NU” pentru Basescu
Între timp demersurile pentru suspendarea lui Basescu au continuat. Acesta a fost suspendat din functia de presedinte pe 19 aprilie 2007.
Desi Traian Basescu ameninta ca va demisiona daca va fi suspendat de catre parlament, acesta s-a hotarât, în cele din urma sa îi lase pe cetatenii români sa decida. Astfel referendumul pentru demiterea presedintelui a avut loc o luna mai târziu, pe 19 mai.Ca urmare, 75% dintre cetatenii României au decis ca locul lui Basescu este la Cotroceni. Cu doua zile mai devreme, taranistii Remus Opris, Serban Radulescu, Gheorghe Siman, alaturi de mai multi lideri de filiale, au fost exclusi din PNTCD pe motiv ca-l sustineau pe Basescu. Rezultatul referendumului a provocat mai multe demisii. Printre acestea se numara demisia din Parlament a deputatului Romeo Raicu, dupa ce a fost unul dintre cei 322 care au votat pentru demiterea lui Basescu. Dar a ramas sa-si continue activitatea în PD, unde detine functia de vicepresedinte.
Dupa numai câteva zile, Mihai Tanasescu îsi prezenta demisia Camerei Deputatilor, renuntând în acelasi timp si la functia de vicepresedinte din PD.
Urmatoarele doua luni au fost marcate de înca doua demisii. Consilierul de stat în cadrul Departamentului juridic al Administratiei prezidentiale, Silviu Barbu, a cerut presedintelui Traian Basescu sa-l elibereze din functie si a solicitat CSM încetarea detasarii sale la Cotroceni. Prin acest gest, Barbu dorea sa evite afectarea imaginii sale si a Administratiei Prezidentiale, dupa ce în presa locala din Brasov au aparut materiale legate de o convorbire pe care el a avut-o cu decanul Facultatii de Drept din oras.
O alta demisie memorabila a fost cea a lui Marko Bella, presedintele UDMR. Acesta a demisionat din functia de ministru de stat pentru a se ocupa exclusiv de întarirea relatiei dintre conducerea UDMR si electoratul formatiunii.
,,Vestile bune” continua
Luna august a început cu decizia lui Calin-Popescu Tariceanu de a înlocui cinci prefecti din functii. Acestia erau Ion Cârstoiu, Nicolae Giugea, Marinica Cezacu, Ion Aurelian Leonard Danu si Cristian Marius Vladu. Oficiali ai Guvernului au justificat aceeasta decizie sustinând ca se urmareste „întarirea capacitatii administrative, asigurarea unui spor de competenta si pentru o mai buna motivare”.
În luna urmatoare, Dan Voiculescu si-a dat demisia din Senat, acuzând guvernul ca nu sprijina initiativele Partidului Conservator. Mai târziu, Dan Mihalache este exclus de pe lista PSD-ului pentru ca a avut ,,o iesire inacceptabila”, fiind nemultumit de pozitia ocupata pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare.
Luna octombrie debuteaza cu decizia lui Emil Boc de a exclude din partid pe parlamentarii PD, Liviu Nistoran si Radu Târle, pe motiv ca ,,au încalcat flagrant decizia Biroului Permanent National” prin refuzul de a sustine motiunea de cenzura a PSD-ului.
Mai târziu, Ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remes a fost demis de catre premierul Tariceanu datorita avertismentului Uniunii Europene si datorita faptului ca era implicat într-un caz de coruptie, niste imagini difuzate de catre un post de televiziune dovedind faptul ca ministrul a luat mita. UE mai acorda statului român un termen de o luna pentru a-si reforma sistemul de plati în agricultura, amenintând în caz contrar cu reducerea ajutoarelor promise.
Un alt soc în viata politica româneasca a fost decizia episcopului Laszlo Tokes de a candida de unul singur în cursa alegerilor europarlamentare. Acesta a dorit sa candideze independent de UDMR, deoarece „comunitatea maghiara din România are nevoie de reprezentare atât în cadrul Parlamentului României, cât si în Parlamentul European”, a declarat acesta.
25 noiembrie ,,a spus totul”
În data de 25 noiembrie, românii au decis cine îi va reprezenta în Parlamentul European si si-au exprimat optiunea în legatura cu varianta de vot uninominal propusa de presedintele Basescu.
Basescu propunea un sistem majoritar pe circumscriptii electorale uninominale, cu un singur mandat de deputat sau senator, în schimb, Tariceanu propunea un sistem uninominal cu compensare pe liste.
În urma scrutinului, cinci partide si un candidat independent au trecut pragul electoral si vor reprezenta România în Parlamentul European. PD s-a situat pe primul loc, demonstrând ca este cel mai puternic partid din România. Astfel, România a trimis în Parlamentul Europei 35 de europarlamentari, dintre care 13 fac parte din PD, 10 reprezinta PSD-ul, 6 sunt liberali, PDL-ul are 3 parlamentari, UDMR a trimis 2 deputati, alaturi de eurodeputatul independent Laszlo Tokes.
Deoarece prezenta la vot pentru referendumul pentru introducerea votului uninominal, în doua tururi, a fost sub 50% din numarul total al electorilor, scrutinul nu a fost validat. Cei aproape 90% dintre cei care au venit la vot s-au exprimat în favoarea reformarii sistemului electoral.
Demisii de final de an
Alegerile europarlamentare din 25 noiembrie au scos la iveala mai multe aspecte ale vietii politice, printre care faptul ca PD domina peisajul politic românesc sau ca românii au ramas pasivi la alegerile europarlamentare. Dupa alegeri a fost o adevarata cascada de nemultumiri. La cluj acestea s-au exprimat clar, cu surle si trâmbite.
Alegerile au mai demonstrat faptul ca nu toate partidele si-au facut treaba asa cum trebuiau sa o faca, lucru ce a dus la reprosuri si acuzatii grave. Luna decembrie a debutat cu demisia liderului PNL Cluj, Marius Nicoara. Acesta „a renuntat” la functie pentru ca filiala din Cluj a obtinut un scor sub media pe tara. Astfel Delegatia Permanenta a PNL a decis sa ceara demisia tuturor Birourilor Permanente Teritoriale si ale presedintilor organizatiilor liberale care au obtinut sub 12% la alegerile pentru Parlamentul European. Rezultatul nesatisfacator al alegerilor a provocat si alte demisii. Printre acestea se numara demisiile vicepresedintelui PNL Cluj, Mircea Chertes si a presedintelui PNL Dej, Marius Mânzat, alaturi de Emil Bogdan, membru în Biroul Politic Teritorial Cluj. Deloc surprinzator, însa, sefia interimara a PNL Cluj este detinuta, pâna la viitoarele alegeri, tot de Marius Nicoara.
Si vicepresedintele PSD, Stefan Dimitriu a renuntat la functia sa datorita rezultatului nesatisfacator obtinut la euroalegeri. Mai târziu si-a prezentat demisia si Ioan Rus, presedintele filialei PSD Cluj, tot datorita rezultatelor slabe obtinute de filiala din Cluj. A ramas, însa, unul dintre liderii importanti ai PSD, pastrându-si functia de vicepresedinte regional si pozitia informala de lider al grupului de la Cluj.
La nivel national, Ministrul Justitiei, Tudor Chiauriu a demisionat din functie dupa doar noua luni de mandat. Gestul sau a venit la câteva zile dupa ce Traian Basescu i-a cerut premierului Tariceanu sa îl remanieze pe Tudor Chiauriu si pe Ministrul Muncii, Paul Pacuraru, ambii cercetati de DNA. Motivul demisiei sale este ancheta declansata împotriva sa de procurorii anticoruptie, care îl suspecteaza de abuz în serviciu în dosarul ,,Posta Româna”. În locul lui Chiauriu liberalii au propus-o pe Norica Nicolai pentru portofoliul de la Justitie. Aceasta a fost votata de o majoritate larga în Biroul Politic al PNL, obtinând 28 de voturi pro si doar unul contra. Nicolai si-a anuntat ca prioritate lupta împotriva coruptiei.
Nasterea PD-L
Un alt eveniment important ce a avut loc pe scena politica a fost fuziunea prin absorbtie dintre PD si PLD, care a condus la formarea partidului PD-L. Formatiunea nou formata este condusa decatre fostul presedinte PD, Emil Boc. “Acest partid va fi forta politica puternica, ce va prezenta un program de guvernare coerent, eficient, stabil, pentru progresul tarii si pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor”, a spus Theodor Stolojan, fostul lider al PDL.
Timea Moldovan
