Primaria Bistrita se confrunta cu o problema grava a lipsei de spatiu în cimitirul municipal. Construirea mall-urilor si a parcarilor sunt prioritare, dar la amenajare de noi cimitire nu prea se gândeste nimeni. Administratia locala nu solicita amenajarea unor noi cimitire atunci aproba Planuri Urbanistice Zonale.

Cel mai probabil, cei care nu si-au concesionat în timp util un loc în cimitirul bistritean, ar putea fi înhumati pe locul unui alt raposat. Legislatia locala permite refolosirea locurilor de veci, ca solutionare a lipsei acute de spatiu. Conditia este ca mormântul sa fie abandonat de sapte ani si cel îngropat sa nu reprezinte o personalitate importanta din viata culturala bistriteana. Astfel, locul poate fi reconcesionat unui alt cetatean. Crucea cu numele celui peste care au trecut sapte ani de nefiinta va disparea si în urma va ramâne doar o lista cu multe nume însirate, adica nimic altceva decât o înregistrare în arhivele Primariei Bistrita.

Criza de locuri de veci

Cimitirul din oras de lânga capela mortuara este administrata de Consiliul Local. Se pare ca de-a lungul anilor acesta a devenit neîncapator pentru bistriteni. Se preconizeaza ca în acest an se va gasi o solutie pentru lipsa de spatiu din cimitir, dar pâna la amenajarea terenului achizitionat cele aproximativ 300 de înhumari anuale devin o problema din ce în ce mai mare pentru Consiliul Local.
În anul 2007 s-a înregistrat aproximativ un numar de 330 de înhumari. În jur de 30% dintre cei îngropati nu aveau un loc rezervat. Cum spatiul destinat mormintelor din Cimitirul municipal este acoperit deja pe o suprafata de circa 96 de procente, Primaria Bistrita a mai cumparat anul trecut înca un hectar de teren care sa fie folosit pentru locurile de veci. Demersul este cu atât mai necesar cu cât numarul deceselor în municipiu este în crestere. Municipalitatea a mai cumparat si în 2003, un hectar si jumatate de teren, alaturat Cimitirului municipal, care a fost amenajat si prevazut cu alei, în cursul anului trecut.

O afacere fara moarte

Ritualul înmormântarii s-a transformat într-o adevarata industrie. Bistita este împânzita de firmele de servicii funerare, cel putin 10 la numar. Un pachet întreg de servicii funerare costa cel putin 1 000 lei, mai putin sicriul, care, în functie de preferinte si dare de mâna poate scoate din buzunare câteva sute de lei vechi sau câteva mii de euro. La cele 40 – 50 de înmormântari care au loc în medie în fiecare luna la Bistrita, afacerea nu se poate numi neprofitabila. Înmormântarile îmbogatesc nu doar firmele de servicii funerare, ci si Directia de Administrare a Domeniului Public care încaseaza bani frumosi de pe urma acestor nenorociri. Cert este ca aceasta afacere nu va da faliment niciodata, fiind o industrie fara moarte.

Banii în functie de dorinta

Potrivit purtatorului de cuvânt al Primariei Municipiului Bistrita, Mihai Rusti, un loc de veci poate fi închiriat între 44 de lei si 300 de lei de la 7 ani la 40 de ani. Daca apartinatorii vor ca mormintele sa fie îngrijite peste an mai au de platit o taxa în plus în functie de serviciile cerute. Cu privire la întretinerea cimitirelor, normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei impun o serie de reguli, precum: distanta minima de protectie sanitara, amplasare în afara marilor artere de circulatie, împrejmuire inclusiv cu perdea de arbori etc. Concret, distanta dintre morminte si gardul cimitirului administrat de primaria bistriteana este mai mica decât prevad normele, la fel si la cimitirul ortodox, unde nu exista nici perdea de arbori, idem cimitirul evanghelic si romano-catolic din centrul orasului. Singurul care respecta prevederile mentionate este cimitirul reformat, care functioneaza din 1974, pe când celelalte au o vechime mult mai mare.
În ceea ce priveste cimitirele, s-au stabilit masuri pentru întocmirea regulamentelor de organizare si functionare în afara celui administrat de municipalitate, care are studii de impact avizate de institute specializate. Însa, multor locuri de veci le lipseste grija celor ramasi în viata. La rândul lor, în limita posibilitatilor, cultele fac ce pot, iar petitiile la autoritati ocupate cu alte prioritati nu constituie o noutate.

Nu îngrijim nici ce avem…

În ultima perioada, simtul civic al bistriteanului lasa de dorit. Unele locuri de veci din Cimitirul Ortodox al Bistritei sunt acoperite de gunoaie, pentru ca, din pacate, exista si oameni iresponsabili care îsi bat joc de morminte, cu toate ca zilnic rudele celor trecuti în nefiinta acorda o îngrijire deosebita acelor locuri. La baza crucilor, în loc de flori si lumânari, sunt uneori aruncati saci de hârtie în care a fost ciment, iar pe un mormânt se afla sase exemplare ale unei brosuri ce facea reclama la produse alimentare si electronice din hipermarket-uri oare responsabilii acelor firme sunt atât de disperati încât sa vrea sa vânda produse chiar si celor plecati dintre noi. Mai zilele trecute o batrânica aranja mormântul fiului ei, si ne-a spus cu lacrimi în ochii ca mormântul copilului sau nu a fost atins, dar am vazut în jur morminte pline de hârtii si pungi de plastic. Pe aleea principala a cimitirului este frumos, nu sunt gunoaie, dar în rest e rau, se fura flori si lumânari. „Ma astept ca într-o zi si pe mormântul fiului meu sa gasesc gunoaie” a declarat batrânica. De parca nu ne ajunge suferinta mortii celor dragi, mai trebuie sa suferim si din lipsa de civilizatie a unora. Nici nu e de mirare ca se distrug morminte, mai ales ca portile cimitirului sunt deschise tot timpul.

UE ne învata cum sa ne îngropam mortii

Daca la nunta se poate renunta în caz ca nu exista prea multe posibilitati financiare, înmormântarea nu poate fi evitata, iar o posibila varianta este incinerarea, dar si aceea tot pe bani. Un calcul minim, cu strictul necesar înhumarii, arata cam asa: sapatura gropii – peste o suta de lei, transportul mortuar – peste 34 de lei pe ora, depunere la capela – în jur de 40 de lei pe zi, transport de la capela la groapa – vreo 40 de lei, înhumat defunct – aproape 50 de lei. Dar oricine a avut un asemenea eveniment nefericit în familie stie ca la cimitir lucrurile se pot complica si este nevoie de mult mai multi bani.
Normele impuse de UE în ce priveste mortii aduce disperare pentru urmasi. Giulgiu biodegradabil, sicrie speciale si depunerea mortului în capela sunt doar câteva din conditiile impuse de UE pentru cei care au morti de jelit dupa 2007. Costurile sunt imposibile pentru omul de rând. Daca e sa aduni sicriul, nasalia, crucea, locul de veci, cele trei nopti de priveghi, preotul, slujba de îngropaciune si pomana de dupa, sumele minime la care se ridica toate acestea depasesc 3.000 de lei. Cel mai ieftin, sicriu costa acum 170 de lei si poate sa ajunga la nu mai putin de 470 de lei. Dupa 2007, românii îsi jelesc mortii la capela pentru ca nu mai au voie sa-i tina în cele trei nopti de priveghi acasa. Sicriul va fi facut din lemn gros de trei centimetri pentru ca nu trebuie sa treaca apa, iar giulgiul de pus în copârseu trebuie sa fie biodegradabil. Mortul trebuie sa fie dus la groapa cu un dric autorizat.
O sansa pentru veteranii de razboi

Legea pentru modificarea si completarea Legii 44/2004 privind drepturile veteranilor de razboi, ale invalizilor si vaduvelor de razboi a fost publicata în Monitorul Oficial 785 din 20 noiembrie 2006, iar noile prevederi au intrat în vigoare începând cu 1 ianuarie 2008. Potrivit modificarilor si completarilor aduse la actul normativ, veteranilor si vaduvelor de razboi li se asigura, în mod gratuit, dupa caz, incinerare, locuri de veci în cimitirele civile ori locuri de înhumare în cimitirele civile sau militare. De asemenea, veteranilor de razboi li se acorda funeralii si onoruri militare potrivit ultimului grad avut, conform reglementarilor în vigoare pentru cadrele militare active, iar slujbele religioase sunt asigurate, gratuit, de catre capelani în garnizoanele militare.

Aurelia Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.