Dosarul în care fostul presedinte al Tribunalului Mures, Andreea Ciuca, era acuzata de infractiuni de genul abuz în serviciu, fals în declaratii si infractiuni informatice etc., s-a dovedit a fi un mare bluf. Completul de noua judecatori al Înaltei Curti de Casatie si Justitie a respins luni, 24 martie, recursul procurorilor si a decis restituirea dosarului la DNA, pentru refacerea urmaririi penale.
Peste 22.550 de pagini, cuprinse în 34 de volume, plus 21 de volume de Anexe, au devenit prin decizia ICCJ o superba maculatura. Cele patru expertize cerute de DNA, cea contabila, realizata de trei asa zisi experti, profesori universitari de pe la Cluj, cea merceologica, si cea referitoare la constructii, expertiza informatica sau IT, precum si constatarea tehnico-economico-judiciara, în versiunea personala a specialistului DNA Mures, Dumitru Gheorghiu, toate, au fost considerate nule. Fiecare dintre aceste documente trimise de catre DNA înspre Înalta Curte au fost transportate într-un tir în câteva zeci de cutii de carton de televizor. Una dintre cutii continea toate editorialele scrise de magistratul Andreea Ciuca în Ziarul de Mures, vreme de cinci ani. Culmea ignorantei si a miicimii specialistului DNA, Dumitru Gheorghiu, acesta subliniase cu albastru pasajele incriminatorii, pe care el le considera materiale de urmarire penala.
Trimisa în judecata în decembrie 2005, Andreea Ciuca a fost supusa hartuirii de catre un aparat represiv obedient, dur si fara de scrupule, aparat platit din bani publici. Numai cheltuielile pentru trei dintre expertizele comandate de DNA depasesc 900 de milioane de lei, sume neactualizate. La nivelul cheltuielilor din 2003 pâna în 2005, procurorii DNA de sub comanda lui Gheorghe Suhan, Gheorghe Vizitiu si Marin Sandu, au cheltuit 1,5 miliarde lei pentru a aduna 22.550 de pagini de maculatura. Azi, procurorii sovietici Suhan si Vizitiu îsi asteapta în fiecare luna pensia o data cu venirea postasului, iar seful DNA Mures, Marin Sandu, se apropie cu pasi repezi de o pensionare, una, pe care nici unul dintre noi nu si-ar dori-o.
Concret, dupa cinci ani de procese, Înalta Curte de Casatie si Justitie a României a decis, negru pe alb, în procesul intentat de catre DNA împotriva magistratului Andreea Ciuca: Refacerea Urmaririi Penale.
Bunavestire a adus si Adevar si Dreptate în cazul si în viata Andreei Ciuca.
Tehnic, ICCJ a restituit DNA Mures dosarul Andreea Ciuca dupa ce maestrii apararii, Doru Viorel Ursu si Lucian Badiu, au invocat încalcarea mai multor drepturi procesuale în timpul anchetei procurorilor anticoruptie. Înca din octombrie 2007, ÎCCJ a stabilit ca procurorii DNA nu au respectat principiile egalitatii armelor si al aflarii adevarului în dosarul presedintelui Tribunalului Mures. A fost nevoie de cinci ani de razboaie inegale cu procurori, SRI, DNA, avocati, experti, multa rabdare, stiinta de carte si credinta, pentru ca noua judecatori de la Înalta Curte sa decida nulitatea tuturor actelor din acest dosar si refacerea urmarii penale.
Si, într-un final, firesc, recunoasterea târzie, dar nu tardiva, ca magistratul muresean decorat de presedintele Frantei, Francois Mitterand, a dovedit sistemul maculaturii din dosarul inventat de fostul ministru Rodica Stanoiu si de uneltele sale din DNA.
Este una dintre deciziile capitale ale Justitiei române, în care Adevarul si Dreptatea stau, din nou, la aceeasi masa.
Aurelian GRAMA
P.S. Multumim, Andreea! E o lectie pe care prea putini ar fi reusit sa o traiasca atât de profund, dar si sa si-o ofere siesi si celorlalti cu inima atât de deschisa!
La termenul de luni, Andreea Ciuca a spus în fata Completului de noua judecatori al Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) ca pe parcursul cercetarilor în acest dosar procurorii nu i-au dat dreptul la aparare. În 22 octombrie, ICCJ a decis restituirea catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a unuia dintre dosarele Andreei Ciuca, dupa ce aceasta a invocat încalcarea mai multor drepturi procesuale în timpul anchetei efectuate de procurorii anticoruptie. Decizia a fost contestata de procurorii anticoruptie la Completul de noua judecatori al instantei supreme. Procurorii anticoruptie au invocat un articol din Conventia Europeana a Drepturilor Omului în motivele de recurs la decizia prin care, în toamna anului trecut, instanta suprema a admis cererea fostului presedinte al Tribunalului Mures Andreea Ciuca de restituire a dosarului de coruptie la DNA. "Apreciem ca a fost încalcat articolul 6 din CEDO cu privire la solutionarea procesului într-un termen rezonabil, prin aceasta solutie de restituire prelungindu-se în mod nejusitificat procesul penal", aratau procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Procurorii DNA au subliniat, în motivele de recurs, ca în aceasta cauza este vorba de o "nulitate relativa, nefiind adusa nicio vatamare inculpatei, instanta, pe parcursul cercetarii judecatoresti, având posibilitatea sa analizeze fiecare act material ce intra în continutul infractiunii continuate, putând dupa terminarea cercetarii sa constate ce acte intra sau nu în continutul acestei infractiuni". Totodata, procurorii au aratat ca nu sunt de acord cu sustinerile instantei potrivit carora inculpatei nu i s-a acordat suficient timp pentru a-si formula eventualele aparari si ca procurorul nu a avut în vedere solicitarile acesteia de a se acorda noi termene raportate la situatia sa personala, respectiv caz de boala conform actelor medicale si necesitatea pregatirii apararii în alt dosar penal.
Principii de drept, încalcate
În octombrie anul trecut, Înalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a stabilit ca procurorii anticoruptie nu au respectat principiile "egalitatii de arme" si al aflarii adevarului în dosarul în care fostul presedinte al Tribunalului Mures, Andreea Ciuca, a fost trimisa în judecata pentru coruptie. Judecatorii au admis exceptia invocata de Ciuca în sensul ca nu a fost extinsa cercetarea si, respectiv, începuta urmarirea penala cu privire la lucrarile de la doua vile din Sovata, fostul magistrat nefiind audiat separat referitor si la acuzatia legata de cele doua imobile. "Interpretându-se astfel, omisiunea Parchetului, nu s-a acceptat ca întemeiat punctul de vedere al acestuia, formulat în sensul ca fiind vorba doar despre un act material care intra în continutul infractiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice, nu era necesara începerea în mod separat a urmaririi penale si pentru aceasta fapta (…). Procedând astfel, au fost încalcate de catre DNA si principiile rolului activ si cel al aflarii adevarului, cât si principiul egalitatii de arme ocrotit de CEDO, obligatia de a administra probele necesare în aparare, în vederea lamuririi complete asupra unei fapte apartinând parchetului în faza incipienta a procesului penal conform garantiilor instituite prin articolul 6, alineatul 1, 2 Cod procedura penala", se arata în motivarea deciziei de restituire a dosarului, data de judecatorii ICCJ. Judecatorii arata, de asemenea, ca "prin neextinderea cercetarii penale si neînceperea urmaririi penale, în mod distinct, cu privire la aceasta fapta materiala Parchetul – ca organ de urmarire penala nu a determinat clar si transparent limitele procesului penal – rapindu-i astfel, învinuitei, posibilitatea de a se apara punctual". Printre aceste motive, instanta a retinut imposibilitatea avocatilor de a lua parte la unele acte procedurale, motive de sanatate, fixarea unor termene de prezentare în fata procurorilor prea scurte, de la o zi la alta sau mult prea scurte în raport de ce urma a se depune la dosar, sau invocarea unor memorii.
