La siragul candidatilor pentru fotoliul suprem al Consiliului Judetean s-a mai adaugat înca un nume. Încet, încet se contureaza imaginea celor care se pregatesc înca sa intre în lupta cea mare.
Unii se prezinta cu oarecare realizari prin administratia judetului, altii doar cu promisiuni.
Agitatia mare se transmite de la vârfuri la baza fiecare partid în parte încercând sa prinda o felie cât mai mare din tort. Guvernantii încep si ei sa se agite tot mai mult si vin cu idei care mai de care mai nastrusnice cu privire la viitorul societatii românesti.
Ca sa dovedeasca faptul ca ei se gândesc foarte mult la elevii României si la cât de mult sufera bietii carând în spate ditamai ghiozdanele pline cu carti si caiete au venit cu ideea nastrusnica de a le acorda acestora stickuri de memorie. Prin intermediul acestora, ar urma ca elevii sa intre în posesia manualelor din care trebuie sa învete, în format electronic.
La o singura problema nu s-au gândit parlamentarii nostri dragi – nu toti copiii acestei tari detin un PC, fie el si mai putin performant. În plus, sanatatea elevilor ar fi foarte grav afectata, având în vedere ca acestia ar fi nevoiti sa stea ceasuri întregi în fata monitoarelor. Nu mai discutam si de faptul ca exista înca familii care nu sunt nici macar conectate la reteaua de energie electrica. Dar cu siguranta acest aspect este o alta gaselnita a unora dintre parlamentari care au vreun prieten bun ce trebuie sa-si vânda si el marfa. As ca îi ofera prietenului, asa cum s-a întâmplat de foarte multe ori, si oportunitatea – din bani publici.
La ce nu se gândesc însa cei din fruntea tarii este cum se descurca cei mai multi dintre români ca sa-si asigure un trai cât de cât decent. Sunt înca oameni care nu au nici macar posibilitatea de a-si pune pe masa o pâine. Ei nici macar nu mai îndraznesc sa viseze ca vor avea sarbatori fericite. Cel putin nu acum. Poate la iarna, când vor primi de la UE faina si zahar, gratie unui program european de ajutorare a celor mai defavorizate persoane din comunitatea europeana. Macar UE se gândeste si la saracii nostri. Numai ca, aceste ajutoare nu ar fi exclus sa fie revendicate de cei care lupta pentru ciolan în campania pentru parlamentare. Ca tot vin la tanc! Bietul om al strazii sau cel de la tara, fara nicio sursa de venit, nu va sti, cu siguranta, ca de fapt nu politicienii români se gândesc la bunastarea lor. Si ce nu face un amarât pentru un litru de ulei, un kilogram de zahar sau de faina?! Realitatea ne-a demonstrat-o de atâtea ori, când voturile au fost cumparate pe un pret de nimic. O data la patru ani politicienii, în marea lor majoritate, îsi aduc aminte de nevoile neamului. Atunci se straduiesc sa mai cârpeasca un drum, sa faca un trotuar sau câte un pod, ori sa mai adauge câte ceva la salariu sau la pensie. Dar cum se spune în popor, statul da cu o mâna si ia cu doua. Asa ca preturile cresc vertiginos, iar nivelul de trai al românilor scade cu o viteza ametitoare. Numai ca atunci când vin sa deconteze realizarile în fata electoratului au grija sa ne fluture doar statistici pozitive, uitând ca românii s-au mai desteptat si stiu sa calculeze cât intra în buzunar si cât iese.
Liana Muresan
