Numarul cazurilor de boala diareica acuta (BDA) continua sa se mentina la un nivel înalt în judetul Bistrita-Nasaud Din totalul de 786 de persoane care au prezentat aceste afectiuni în anul curent, pâna în 30 iunie, 471 dintre acestia sunt minori. Nivelul de infestare cu BDA în mediul rural – 470 de cazuri – este mai ridicat în comparatie cu mediul urban – 316. Persoanele suferinde de BDA au necesitat interventia medicilor si supraveghere medicala stricta.
Copiii, cei mai predispusi
Morbiditatea sumara prin boli diareice acute (BDA) în judetul Bistrita-Nasaud continua sa creasca de la an la an. Izbucnirile epidemice si focarelor multiple se datoreaza atât alimentelor de proasta calitate cât si apei potabile cu foarte mute bacterii însa.
Morbiditatea prin BDA înregistreaza cresteri sezoniere în lunile iunie-septembrie mai ales. Boala diareica acuta (BDA) este una din cele mai comune boli infectioase din lume. Prevalenta a fost estimata de la trei pîna la cinci miliarde de cazuri pe an, din care de la 5 pîna la 10 milioane duc la deces. Acest grup de maladii prezinta o problema majora de sanatate publica, atât prin frecventa înalta, cât si prin manifestarile clinice grave.
Traditional, cel mai afectat grup de vârsta sunt copiii pîna la 2 ani, urmati de grupul de vîrsta 3-6 ani. Cunoastem conditiile precare în multe dintre institutiile scolare ale judetului care nu respecta normele igieno-sanitare. Acesta este unul dintre motivele pentru care multi dintre copii sunt predispusi multor boli provocate de diferiti germeni patologigi. Pâna la 50%, bolnavii de 3-6 ani sunt copiii institutionalizati, ce indica la neajunsuri importante în respectarea regimului sanitaro-antiepidemic în institutiile prescolare.
Alimentele si apa, factori principali ai îmbolnavirii
Fortificarea programelor de informare a populatiei din mediu rural privind masurile de prevenire ale BDA si necesitatea solicitarii asistentei medicale în caz de boala poate contribui semnificativ la reducerea surselor de infectie în populatie si limitarea raspîndirii cazurilor noi de boala. Dar cum judetul nostru sta prost si la acest capitol, atât persoanele din mediul rural, cât si din mediul urban nu au cunostinta de cauza cum ar putea sa previna anumite probleme de sanatate. Zilnic spitalele sunt invadate de cetateni care prezinta simtome ale bolii diareice acute.
În prezent, în sectia de Boli Infectioase a Spitalului Judetean Bistrita-Nasaud sunt internate sase persoane cu BDA. Numarul de bolnavi este totusi mic în comparatie cu numarul de internari care ar avea loc în cazul unei epidemii.
Potrivit declaratiei sefului de sectie Boli Infectioase, dr. Tasia Magherusan, astfel de probleme apar des în decursul unui an. Principalele motive sunt dezinformarea populatiei, la riscurile care pot aparea daca oamenii consuma anumite asa zise bunuri care nu fac altceva decât sa-i îmbolnaveasca. Din dorinta de a câstiga un ban în plus cu riscul punerii în pericol o viata, multi dintre agentii comerciali vând produse care în mod normal îsi au locul la cosul de gunoi nicidecum în farfuria unui cetatean.
Ei, dar ce ne facem când sanatatea noastra ne este pusa în pericol chiar de apa pe care o consumam? Raspunsul este simplu platim spitalizare si pierdem timp pe la usa cabinetelor medicale si asta din inconstienta unora. Este foarte cunoscut faptul ca acum circa doua luni mai multe personae, printre care si turisti, s-au îmbolnavit tocmai din cauza consumului de apa infestata în statiunea Sângeorz Bai. “Nu înteleg care sunt problemele acolo si de ce nu se iau masuri. Foarte multe cazuri care au prezentat BDA au provenit din Sângeorz Bai. Trebuie sa se ia masuri, deoarece situtia a luat o amploare nefericita si pentru noi. Mai grav, turistii care s-au prezentat la spital nici nu vor sa mai auda de judetul nostru”, a adaugat dr. Tasia Magherusan.
Pacat traim într-un judet cu zone minunate, dar ce folos daca autoritatiile în drept nu iau masuri pentru atragerea turistilor. Mai mult, zone cândva cu renume precum Sângeorz Bai cu siguranta îsi vor pierde în astfel de situatii si bruma de venituri obtinute din turism. Odata ajunsi în zona si trecând prin astfel de peripetii, turistii promit ca nu se vor mai întoarce. Vorba românului ce am fost si ce am ajuns.
Vestita pentru apele sale minerale bogate în calciu, statiunea Sângeorz-Bai a avut multe probleme în ultima perioada din cauza lipsei unei statii de epurare a apei. Titulatura de perla a turismului românesc pe care o detinea cândva statiunea a apus demult, starea degradanta a bazinelor terapeutice si a izvoarelor de apa minerala prezinta un interes foarte scazut pentru mai marii orasului.
Autoritatile nepasatoare
Nici macar primarul Roland Venig nu mai pare interesat de recapatarea prestigiului pe care l-a detinut statiunea. Se pare ca statutul de ales al localitatii i-a conferit dreptul de a-si ascunde responsabilitatile precum un câine osul, problemele importante fiind lasate în voia sortii. Mii de vârstnici veneau anual la Sângeorz Bai, special pentru cele sapte izvoare cu apa minerala din statiune. Medicii recomanda apa de aici pentru tratarea mai multor afectiuni. Aceste ape minerale au o eficacitate mare în tratamentul bolilor tubului digestiv, afectiunilor hepato-biliare, a bolilor metabolice si de nutritie, dar si în bolile reumatismale degenerative si afectiunile respiratorii. Doar ca, în loc sa se simta mai bine, multi localnici si turisti s-au îmbolnavit în ultima perioada. Nu putine au fost cazurile când plaiurile bistritene au gazduit turisti care din cauza apei infestate au parasit statiunea Sângeorz Bai, acestia îmbolnavindu-se de dizenterie. În urma cu ceva timp analizele efectuate saptamânal pentru verificarea calitatii apei potabile din Sângeorz-Bai au scos la iveala clorinarea necorespunzatoare a apei. Toate acestea dupa ce mai multe persoane s-au îmbolnavit în urma consumarii a apei de la robinete. Primarul localitatii a precizat ca în prezent ”are loc monitorizarea apei mai des de catre Autoritatea de Sanatate Publica (ASP) având în vedere supraclorinarea apei”. Însa de parca ar fi fost un blestem, problemele nu se opresc aici. Acum câteva saptamâni alti turisti s-au prezentat la medic. Oamenii, în majoritate pensionari, au baut apa de la izvoarele de apa minerala nestiind ca unele dintre acestea au apa contaminata. În urma analizelor microbiologice efectuate de ASP s-a scos la iveala ca apa a doua izvoare, 1 si 3, este contaminata cu streptococi fecali. Prin urmare, apa nu poate fi consumata deoarece prezinta riscul de infestare cu BDA.
Doina Petri, director adjunct al ASP Bistrita Nasaud a declarat ca “în ceea ce priveste clorinarea apei, a trebuit instruit personalul de la laborator, deoarece acestia nu faceau clorinarile bune.Cât despre cele doua izvoare contaminate, acestea nu se afla în perimetrul de protectie, însa unul îl vom redeschide, deoarece problemele au fost rezolvate. Cel de-al doilea însa va ramâne închis pâna vom descoperi sursa de contaminare.”
Pâna atunci însa multi nestiutori o sa mai “muste” din deliciul unei ape infestate.
Elisabeta Ciuta
