În aceste zile, unul din subiectele “fierbinti” pe agenda de lucru a Curtii Internationale de Justitie de la Haga (CIJ), îl reprezinta procesul România versus Ucraina. Pe data de 16 septembrie 2004, România a sesizat CIJ în cauza referitoare la statutul Insulei {erpilor. Audierile în acest proces au început pe data de 3 septembrie a.c. si se vor încheia pe data de 19 septembrie a.c. Ulterior acestei date, CIJ va delibera trebuind sa se pronunte în cel mult 6 luni de la începerea procesului. Din punct de vedere juridic, disputa dintre cele doua tari riverane la Marea Neagra nu va fi una usoara. Ambele partii îsi vor sustine pledoariile recurgând la expertI internationali si facând uz de argumente istorice, de ordin geomorfologic, strategic si militar, Este insula într-adevar sau doar o simpla stânca? Miza reala a acestui proces o constituie de fapt împartirea subsolului marin între cele doua tari. Care e nu orice fel de subsol, ci unul foarte bogat în hidrocarburi.
Cei 12.000 km2 de subsoluri marine disputati de cele doua parti, contin – potrivit unor estimari comandate de ambele state – circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale si circa 10 milioane de tone de petrol. Daca România va câstiga procesul, ea va avea asigurata independenta energetica pentru urmatorii douazeci ani. |n schimb, daca ar câstiga Ucraina – care acum depinde de gazul rusesc aproape în totalitate – va avea asigurata aceasta independenta mai putin de cinci ani. Pentru ea ar fi doar “o gura de oxigen”. |nsa una foarte necesara având în vedere situatia (politica si economica) pe care o traverseaza Ucraina în aceste momente. Dependenta energetica a acestui stat de Rusia îi pune în pericol aspiratiile pro-occidentale, precum si dorinta de a fi admisa în NATO.
Probleme mai vechi, altele mai noi… dar tot nerezolvate
Statutul Insulei Serpilor nu este singurul litigiu dintre România si Ucraina. În anul 2004, Ucraina începuse sa construiasca un canal – canalul Bâstroe – în Delta Dunarii. Românii au acuzat atunci Ucraina ca distruge ecosistemul fragil al acestei regiuni înscrise în patrimoniul mondial al UNESCO. Acum câteva saptamâni, dupa o atitudine de intransigenta maxima, Ucraina a anuntat însa ca va opri lucrarile la canal. Care sa fie motivatia acesti gest? Evident ca una politica. Evolutiile situatiei din Georgia au facut mai imperioasa ca oricând pentru Ucraina nevoia unor garantii de securitate colectiva. Ori singurul organism capabil sa-i asigure aceasta în fata pretentiilor rusesti de hegemonie în zona, este NATO. În aceste conditii – constienta de capacitatea României de a-i face lobby pe lânga NATO – Ucraina s-a dovedit dispusa sa renunte la constructia canalului Bâstroe. Însa în ceea ce priveste Insula Serpilor, dupa ce ani de zile a fost incapabila sa poarte un dialog sincer si deschis cu partea româna, Ucraina nu pare dispusa sa faca concesii.
Si totusi ce este, insula sau stânca?
Considerata insula principala a unui total de cinci insule în litigiu între România si Ucraina, Insula Serpilor este singura din cele cinci care se afla în Marea Neagra, celelalte fiind ostroave. Ea este apropiata de de partea ucraineana a Deltei Dunarii. Cel mai apropiat punct de pe tarm este Insula Kubanskyi (Cobana) din Delta Chiliei – partea ucraineana a Deltei Dunarii – situata între Canalul Bâstroe si Canalul Vostocinoi, iar cea mai apropiata localitate româneasca este orasul Sulina, aflat la 45 km. Orasul Vâlcov este cel mai apropiat oras ucrainean fiind situat la 50 km de insula. Având forma literei X, si acoperind o suprafata de 0.17 km², cu cel mai înalt punct situat la 41 m deasupra nivelului marii, Insula {erpilor nu a avut nici în trecut o importanta deosebita din punct de vedere economic. Ea este formata din gresii silicoase, dure, conglomerate si cuartite, care îi dau un aspect stâncos, la care se adauga o vegetatie de stepa si o flora saraca. În plus, nu dispune nici de surse de apa potabila, ca atare este imposibil de locuit permanent. Pâna si sarpele de apa – cel care a dat numele insulei – a disparut complet de pe insula la mijlocul secolului al XX-lea. |n trecut, singura utilizare a Insulei Serpilor a fost ca baza de pescuit. Interesul pentru ea, dar si importanta ei ca atare, a crescut dupa 1980, odata cu descoperirea unor importante rezerve de petrol si gaze naturale în subsolul platoului continental din jurul insulei. Drept urmare, în noiembrie 2003, autoritatile ucrainiene au declarat Insula {erpilor zona de rezervatie naturala, ca sa demonstreze ca locul poate oferi conditii pentru turism.
Dincolo de valoarea economica, „cadoul” lui Hrusciov are si o valoare militara
Istoric vorbind, apartenenta Insulei Serpilor la o tara sau alta a urmat, de regula, soarta gurilor Dunarii. Trebuia însa remarcat faptul ca la sfârsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, prin Tratatul de Pace de la Paris încheiat în 1947, ea a ramas în componenta statului român. Cu toate acestea, în anul 1948, urmare a încheiereii unui protocol la presiunea URSS, insula a fost cedata de catre statul româna catre aceasta tara. Ulterior ea fost din nou cedata, de data aceasta de catre catre URSS, Ucrainei, republica componenta pe atunci a statului sovietic ramânând în componenta acestei si dupa 1991, anu destramarii URSS. Sovieticii au sesizat importanta ei militara înfiintând aici o baza militara de supraveghere maritima si aeriana, cu scopul de a controla gurile Dunarii. Au fost instalate si sisteme radar care supravegheaza întreaga zona a Balcanilor. Statiile de radiolocatie aflate pe insula executa o cercetare aeronavala la mare distanta, având capacitatea de a cuprinde un perimetru situat între Marea Neagra si Marea Mediterana, pâna la coastele Libiei. Pe insula mai sunt amplasate statii de bruiaj si ascultare atât a convorbirilor în fonie, cât si a celor prin cablu. De asemenea mai este dislocata o unitate militara cu mai multe subunitati independente care deservesc un heliodrom, un miniport militar, statii de radiolocatie, depozite, instalatii energetice, un far si sistemul de paza si aparare a granitelor de stat ale Ucrainei. Apararea acestei baze militare ucrainiene se realiza printr-o nava de tip fregata, o nava de patrulare si doua submarine. Pe insula locuiesc în prezent aproape 100 de persoane, în majoritate graniceri, împreuna cu familiile lor si personalul tehnic, iar din anul 2003, pe insula s-a mai instalat si o expeditie stiintifica permanenta a Universitatii Nationale din Odessa.
Pledoariile partii române, la debut, dar si interesele unor “terti”
În debutul procesului de la CIJ, pentru partea româna au pledat Bogdan Aurescu, agentul nostru de la Haga, expertul francez Allain Pellet, care a vorbit despre competenta CIJ asupra acestei cauze – competenta ce a fost negata la un moment dat de Ucraina – a urmat apoi Cosmin Dinescu, care s-a referit pe larg la contextul geografic al diferendului si profesorul englez James Crawford, care a vorbit despre coastele relevante si aria de delimitare. Potrivit lui Aurescu, “România nu poate accepta extinderea consecintelor inechitabile produse deja de nedreptatea istorica prin care formatiunea geografica Insula Serpilor a fost ocupata ilicit de catre URSS în 1948”, iar în pledoaria sa Cosmin Dinescu, a sustinut ca metoda pe care Ucraina ar dori s-o aplice în delimitarea platoului ar modifica geografia zonei în mod inadmisibil, ceea ce ar avea consecinte inechitabile pentru tara noastra. Argumentele partii române s-au bazata si pe imagini luate prin satelit si care au fost puse la dispozitie de NASA, precum si documente oficiale ucrainiene, dar si opinii din presa ucrainiana referitoare la statutul Insulei Serpilor. Evident ca procesul este unul cu o miza foarte ridicata. Si asta daca ne gândim nu numai la zacamintele care se disputa, ci mai ales la companiile interesate în exploatarea acestora. Companiile petroliere British Petroleum, precum si Royal Dutch Shell au semnat contracte de prospectiuni cu Ucraina, iar compania Total cu România. Compania austriaca OMV – proprietara celei mai mari companii petroliere din România, Petrom – a semnat deja un contract cu un consortiu format din Naftogaz Ukrainy si Chornomornaftogaz pentru a participa împreuna la licitatia pentru concesionarea respectivei suprafete. Asa ca nu sunt excluse si anumite presiuni asupra CIJ… binenteles la modul cel mai discret posibil.
Nicolae BALINT
nicolae_balint@yahoo.com
