În această perioadă, doar gândul la bani, răscoleşte mai tot omul, iar când e vorba de bani ce nu mai trebuie daţi înapoi, lucrurile încep să sune din ce în ce mai bine şi ajung la un apogeu când ne dăm seama că sunt bani europeni nerambursabili. Acesta e momentul în care apar însă controversele, lenea, neinformarea şi neputinţa, cauzată şi ea din diverse direcţii.
La început a fost întunericul
Ca la orice început, nu şti de care capăt să prinzi problema şi de unde să începi, însă ca ideea de afaceri să prindă viaţă este recomandabil de a învăţa din reuşitele, dar şi din greşelile celor care au beneficiat deja de sprijin financiar nerambursabil de la Uniunea Europeană.
Pentru a sprijini România în drumul său de a se ridica la standarde europene, i s-au pus pe tavă mai multe unelte ajutătoare, singurul lucru care urma a fi făcut era acela de a da frâu liber imaginaţiei şi de a pune în aplicare ideile – moment greu accesibil multora din cei puţini.
Şi apoi s-a făcut lumină
La mai mult de doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, gradul de absorbţie a fondurilor comunitare a rămas nesemnificativ – sub două miliarde de euro dintr-un total de peste 31 de miliarde de euro, bani disponibili în intervalul 2007-2013.
Se poate învăţa din greşelile altora
Pentru a nu repeta greşelile celor care au avut o idee, au primit finanţare, dar nu au avut succes este indicat a se studia slăbiciunile acestora care de multe ori pot folosi în constituirea unui proiect de succes.
Bistriţa-Năsăud – judeţ cu mare potenţial în atragerea fondurilor pentru agricultură
Agricultura este un sector care rămâne subdezvoltat, în ciuda potenţialului ridicat pe care îl prezintă în judeţul nostru.
După agricultură, capitolul creşterea competitivităţii pentru mediul de business are trecere mai mare pe Bistriţa-Năsăud, în special la nivel de investiţii pentru municipalităţi.
ABC- ul fondurilor europene în bani
România poate primi fonduri nerambursabile, până în 2013, de 19,6 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune, la care se adaugă peste 11 miliarde de euro destinaţi sectorului agricol, din care aproximativ 5 miliarde de euro ca subvenţii, şi restul provin din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi cel pentru pescuit.
Contribuţia statului
Contribuţia României, la fel ca şi a celorlalte state membre UE, nu trebuie să depăşească 1,24% din venitul naţional brut.
Programe ţintă
În cele ce urmează, enumerăm o serie din principalele programe post-aderare şi atribuţiile acestora atât pe plan local şi judeţean, cât şi pe plan naţional.
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) – are ca obiectiv creşterea productivităţii IMM-urilor pentru reducerea decalajelor faţă de restul UE.
Programul Operaţional Regional (POR) – vizează îmbunătăţirea condiţiilor din infrastructură şi a mediului de afaceri.
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – corelează educaţia continuă cu piaţa muncii.
Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) – sprijină sectorul administrativ.
Cauzele neabsorbţiei în Bistriţa-Năsăud
În judeţ, absorbţia slabă a fondurilor europene este cauzată de o serie de factori, ce ţin atât de lipsa de competenţă a autorităţilor publice, cea a solicitanţilor, dar şi a consultanţilor deopotrivă.
Se ignoră necesitatea de a avea, la nivel decizional, un corp de experţi cu experienţă practică în analiză financiară şi economică şi nu doar funcţionari publici multi-calificaţi.
Creditele împiedică cofinanţarea
Cu toate că s-ar putea obţine acordul de finanţare, multe proiecte nu pot fi realizate din cauza blocajului care persistă încă pe piaţa creditelor.
Lipsa de informare
Problemele pleacă de cele mai multe ori de la lipsa de informare a potenţialilor beneficiari şi a consultanţilor, iar din această cauză, cererile de finanţare depuse nu îndeplinesc adesea nici măcar cerinţele administrative minime – formularele nu sunt completate corect, studiul de fezabilitate nu este bine realizat, lipsesc avize.
Mihaela Mocanu