Tinerii vor să participe la politica europeană

Participanţii au cerut acţiune în acest sens înaintea alegerilor europene din iunie 2009.
Conform sondajelor, numai 2% dintre tineri participă la activităţile comunitare şi doar 5% aparţin unui partid politic. Cu toate acestea, 82% din aceştia sunt interesaţi de politica naţională, 73% de politică la nivel local sau regional şi 66% de afacerile europene. 81% din tineri cred că ar putea fi mai activi în cazul în care ar fi consultaţi înaintea luării de decizii.

Votarea de la vârste mai fragede

Estimările arată că tinerii tind să voteze cu partide de dreapta, iar reducerea vârstei la care tinerii pot vota nu este suficientă, deoarece nu doar părinţii vorbesc copiilor despre vot, ci şi partidele extreme, care îşi concentrează campaniile pe influenţarea acestora.

Informarea tinerilor

Politicienii nu sunt obligaţi să fie de acord cu tinerii, dar trebuie să spună clar când sunt sau când nu sunt de aceeaşi părere cu aceştia. Tinerii au nevoie de informaţie şi se vor pronunţa. Preşedintele Forumului Tineretului European, Tine Radinja, este de părere că trebuie să se creeze o cultură a participării şi că numai tinerii informaţi pot fi cetăţeni activi.

Membrii Comitetului Economic şi Social susţin faptul că participarea trebuie să fie un proces evolutiv, care să îşi aibă începuturile în copilărie şi adolescenţă, pentru ca tinerii să poată fi implicaţi cu adevărat.

Există multă informaţie în jur, dar tinerii trebuie să se implice, să fie responsabili cu informarea proprie şi să meargă la vot.

UE este pentru implicarea tinerilor

“Pactul Tineretului European”, care face parte din Strategia de la Lisabona, are ca scop ameliorarea educaţiei, mobilităţii şi incluziunii tinerilor europeni. Programul „Tinerii în acţiune“, cu 111.000 de participanţi la peste 6.500 de proiecte, încearcă să implice tinerii în politică şi cetăţenie activă. În plus pe lângă toate acestea, instituţiile europene şi politicienii invită des tinerii la discuţii pe teme europene.

Candidaţii la europarlamentare trebuie să aibă în vedere timpul pe care îl mai au până la alegeri pentru a dezvolta un dialog structurat şi a-i ajuta pe tineri ă ia o decizie înaintea votului.

Interesul pentru politică

Conform unor studii recente europene, interesul pentru politică în rândul tinerilor variază mult, iar principalii factori ce îi influenţează sunt şcoala, familia şi prietenii.

Tinerii nu sunt majoritari în structurile de vârf ale partidelor şi probabil aşa va fi şi pe viitor. A fi tânăr într-un partid românesc este un mare dezavantaj, iar partidele au rolul de a coagula masa critică necesară pentru înfăptuirea reformelor.

Mitul tinerilor în politică

Mitul tinerilor în politică nu ţine, unul din motive fiind acela că partidele, care reprezintă opoziţia nu-i promovează. Rareori locurile pe liste acordate tinerilor sunt locuri în primii zece sau douăzeci. Partidele mari, în special, sunt cele care nu promovează tinerii. De multe ori este greu să crezi că persoanele, care au fost la guvernare până acum ar putea produce Schimbarea – în definitiv aceștia le-au permis comuniştilor ascensiunea la putere.

Partidele mici acceptă mai degrabă tinerii

Partidele mici sunt mai flexibile, acestea alegând să propună mai mulți tineri pe liste. Mai există şi supoziţia conform căreia, partidele, realizând că nu au multe de pierdut, le-au acordat tinerilor cele mai multe locuri pe listă. Evident că putem să nu fim de acord cu comportamentul politic al unui asemenea partid, însă faptul că ele aleg să ofere mai multe locuri tinerilor este salutabil, iar dacă tinerii vor reprezenta salvarea acelui partid, rămâne încă de văzut.

Partea tristă a lucrurilor este aceea că, nici măcar acum, având în vedere că partidele au experienţa fostelor alegeri democratice, nu au învăţat lecţia, nu au înţeles că trebuie promovaţi tinerii.

Împreună pentru tineri

Statele membre ale Uniunii Europene au agreat un "Pact european", în vederea îmbunătăţirii educaţiei, formării, mobilităţii, integrării profesionale şi sociale a tinerilor europeni, în acelaşi timp cu facilitatea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa familială. Pactul urmăreşte aceasta prin asigurarea unei coerenţe între iniţiativele relevante şi dezvoltarea continuă a acestora în domeniile respective.

Astfel, statele membre s-au angajat să acţioneze în trei domenii cheie:
Ocuparea forţei de muncă, integrare şi progres social,
Educaţie, formare şi mobilitate,
Reconcilierea vieţii profesionale cu cea familială.

Tinerii în structurile de vârf

Într-un stat unde instituţiile sunt create în aşa fel încât să susţină stagnarea, tinerii la rândul lor vor menţine aceste instituţii, fiindcă nu deţin instrumentele şi cunoştinţele necesare pentru a crea instituţii care să genereze performanţă. Reformarea, schimbarea şi multe alte declaraţii de acest gen sunt clişee tipice, care dacă ar fi aplicate conform procedurilor inerente, atunci ar însemna dispariţia instituţiilor prin care respectivele persoane se menţin în sistem şi nici electoratului nu îi vor conveni constrângeri prin care să îşi modifice obişnuinţele. Astfel stând lucrurile, un asemenea fapt nu este convenabil nici celor de la putere, nici celor din opoziţie – care sunt copia întruchipată a primilor.

Activitatea politică – preocupare sau profesie pentru tineri

Când vorbim de tinerii în politică, trebuie să avem în vedere şi un aspect destul de important, şi anume acela legat de sistemul în care sunt educaţi şi formaţi profesional.

Activitatea politică este o preocupare şi nu o profesie în sine, iar în acest sens, constrângerile informale şi formale învăţate în prima fază a vieţii sunt menţinute pe tot parcursul vieţii, iar schimbările nu sunt satisfăcătoare, pentru că tinerii, şi aşa puţini aflaţi pe primele poziţii ale listelor electorale, nu deţin încă toate mijloacele şi resursele pentru a face restructurări.

Mihaela Mocanu