Terorismul… de lângă noi

Săptămâna trecută, Campania „Terorismul… de lângă noi” a ajuns şi în Bistriţa-Năsăud.
Timp de două zile, reprezentanţii SRI s-au întâlnit cu autorităţile locale, reprezentanţii instituţiilor deconcentrate şi elevi din unităţile şcolare din Bistriţa-Năsăud, cărora li s-au prezentat aspecte referitoare la evoluţia şi pericolul reprezentat de noile tipuri de ameninţări la adresa mediului de securitate.

Acţiunea de la Bistriţa a fost organizată de Serviciul Român de Informaţii prin intermediul Centrului de Informare pentru Cultură de Securitate, al Brigăzii Antiteroriste şi cu sprijinul Direcţiei Judeţene de Informaţii Bistriţa-Năsăud.

Priorităţile SRI

Printre priorităţile procesului de reformă instituţională a Serviciului Român de Informaţii se numără deschiderea canalelor de dialog şi consultare civilă în procesul de pregătire al populaţiei pentru cunoaşterea noului mediu de securitate , deschidere potenţată din perspectiva îndeplinirii mandatului încredinţat acestei instituţii conform Planului Naţional de Aderare a României la NATO, cap. IV, privind realizarea educaţiei de securitate. Astfel, Centrul de Informare pentru Cultura de Securitate (CICS), inaugurat la 30 septembrie 2003, oferă un cadru organizat de dezbatere a problematicii mediului de securitate şi posibilitatea dezvoltării legăturilor cu partenerii de dialog, stabilind forme interesante de comunicare interactive.

Activitatea naţională antiteroristă este axată pe concepţia de prevenire, care consacră caracterul prioritar şi imperativ al identificării anticipate, prin culegere de informaţii, a premiselor de apariţie, manifestare a unei ameninţări de natură teroristă, indiferent de origine, formă de manifestare şi ţintă vizată.

Prin intermediul culturii de securitate, cetăţenii trebuie să înţeleagă riscurile şi provocările generate de ameninţările la adresa securităţii, să îşi dezvolte capacitatea de răspuns, să participe la eforturile de apărare a valorilor şi intereselor fundamentale naţionale, a democraţiei şi statului de drept.

Terorismul nu are chip

O definiţie a terorismului, unanim acceptată de specialiştii din domeniul politologiei, sociologiei sau al celui militar, nu există încă. Singura zona unde aceştia se înţeleg oarecum este cea în care se acceptă tipurile general-reprezentative de terorism, respectiv distingerea clară între terorismul de stat – exercitat de agenţii specializate, care deţin monopolul coerciţiei – şi terorismul politic – exercitat de „actori vremelnici”, practicat la începuturile sale la nivel intern, apoi la nivel internaţional şi intercontinental. Acesta din urmă are ca autori indivizi sau grupuri bine pregătite şi puternic motivate etnic, religios, politic.
Terorismul în sine foloseşte deliberat şi sistematic mijloace violente ori ameninţări care trebuie să aibă ca rezultat provocarea de neîncredere, teamă, panică, nesiguranţă, ignorând orice norme umanitare. Scopul acestuia este de a afecta grav atât structura socială cât şi individul, luat separat, prin distorsionarea cadrului de percepţie a imaginii societăţii de care membrii acesteia depind şi în care îşi pun toată încrederea.

Ca actul terorist să fie cât mai perturbat, el trebuie să se remarce printr-o acţiune masivă de groază, care să producă rapid o mare ruptură psihologică şi afectivă între conducerea societăţii şi membrii ei, să genereze o explozie de comentarii în mass-media cu un impact social paralizant şi destabilizator.

Motivat politic, terorismul presupune totdeauna un pronunţat simţ al frustrării, al unei nedreptăţi sau injustiţii sociale ori politice. El blamează de fiecare dată o instanţă sau o autoritate politică, considerând că injustiţia nu poate fi înlăturată decât printr-o metodă violentă. Din aceasta cauză, fenomenul s-a şi autodefinit ca fiind „tactica ultimei soluţii”. Teroriştii sunt persoane care îşi îndreaptă ura împotriva celor nevinovaţi, motivaţia care precede actul terorist corelându-se cu idealuri abstracte pşi valori absolute. Sentimentul vinovăţiei faţă de victimă este înlocuit cu cel al împlinirii unei „datorii de credinţă”. Teroristul se consideră un instrument al justiţiei şi, în numele acesteia, ucide. Terorismul nu are chip. El este pretutindeni şi nicăieri. Oricine poate fi victima unui atac terorist. De aceea, lupta împotriva terorismului este, de fapt, o responsabilitate a tuturor.

Mii de oameni morţi în atentate

Terorismul internaţional a devenit plaga cea mai dureroasă a lumii contemporane.
De-a lungul anilor am avut parte de astfel de imagini de groază, de tactici ale ultimei soluţii. Cea mai îngrozitoare şi de neuitat zi în care au pierit peste 3.00 de oameni, aparţinând unor categorii sociale, rase şi naţionalitate diferite, a fost ziua de 11 septembrie 2001. Atacul membrilor organizaţiei teroriste Al Qaida asupra World Trade Center, dar şi asupra altor obiective importante din SUA, printre care şi sediul Pentagonului, a lăsat multe familii îndoliate.

Pe 11 martie 2004 în Madrid, cu doar trei zile înaintea alegerilor generale, la o oră de maximă circulaţie, un lanţ de explozii a zguduit staţiile Atocha, Pozo del Tio Raimundo şi Sf. Eugenia. Bombele au ucis atunci peste 190 de persoane şi a rănit alte 1200, în cel mai groaznic atac terorist din Spania.

În cele două atacuri teroriste, de la World Trade Center şi din Madrid au pierit şi mulţi români.

Terorişti în spaţiul european

Potrivit unui raport al Europol, 706 persoane au fost arestate, în 2006, în 15 ţări membre UE, sub acuzaţia de terorism, în jumătate dintre cazuri fiind vorba despre ameninţări ale islamiştilor extremişti. Franţa, Italia, Spania şi Olanda au înregistrat cel mai mare număr de suspecţi islamişti. În Franţa au avut loc cele mai multe arestări – 342; urmează Marea Britanie, cu 156 de arestări, Spania, cu 85, Italia, cu 59 de arestări. 257 de persoane au fost condamnate cu închisoarea de la trei până la 17 ani, restul fiind achitaţi. Aproape jumătate dintre cei arestaţi erau cetăţeni UE, vârsta lor medie fiind de 36 de ani. În total, în 2006, au avut loc aproape 500 de atentate teroriste în spaţiul european, majoritatea soldate cu pagube materiale limitate, fără intenţia de a ucide pe cineva.

În 2007, circa 44 000 de oameni au fost ucişi, răniţi sau răpiţi în Irak. În 2008, un grup de zeci de agresori au lansat atacuri teroriste şi au luat sute de oameni ostatici în diverse locaţii din oraşul indian Bombay.

Cazuri în România

În România aceste cazuri de terorism sunt, încă, foarte rare.

Primul terorist român se numeşte Dragoş Ciupercescu. La 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din faţa liceului “Jean Monnet” din Bucureşti o grenadă, provocând vătămarea corporală a cinci elevi şi degradarea unor bunuri materiale. Câteva luni mai târziu, pe 14 martie 2003, el a amplasat o altă grenada, pe o alee frecventată din Parcul Cişmigiu. În ambele cazuri, Ciupercescu a urmărit uciderea unor persoane prin detonarea muniţiei respective, au concluzionat prin rechizitoriu magistraţii militari. Ciupercescu a fost angajat ca militar la o unitate a Ministerului Apărării Naţionale, fiind însă concediat după doi ani pentru dezinteres în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

În 2006, presa centrală “urla” din cauza unei tentative de atentat terorist din Timişoara. Atunci, un tânăr intenţiona să-şi lase autoturismul într-un loc aglomerat din Timişoara, să-l închidă ermetic şi apoi să dea drumul gazului din butelii. După câteva minute, urma să acţioneze de la distanţa telefonul mobil, lăsat în maşina, care, cu ajutorul unui dispozitiv artizanal, ar fi declanşat deflagraţia. Explozia, care ar fi fost amplificată de rezervorul plin cu benzină al maşinii, ar fi provocat un adevărat carnagiu. Din fericire, tentativa teroristului român a fost dejucată de SRI.

 

Timişoreanul era monitorizat din 2004 şi, începând cu anul 2002, acesta participa la tabere de pregătire religioasă organizate în România, ocazie cu care a intrat în legătura cu membri ai organizaţiei extremist teroriste “Fraţii Musulmani”. La câteva zile după arestarea timişoreanului, preşedintele Traian Băsescu declara că bărbatul arestat la Timişoara pentru terorism nu este primul cetăţean tentat să evalueze posibilitatea organizării unui atac terorist în România. “Să nu credeţi că suntem la prima situaţie în care ar exista la unii cetăţeni, în mod deosebit străini, tentaţia de a evalua posibilităţile organizării unor atentate pe teritoriul României. Practica noastră este: la suspiciune, expulzare şi mai discutam peste 15 ani”, a declarat atunci Băsescu.

Liana Mureşan