Carnea contaminată cu dioxină a ajuns şi în Bistriţa

Directorul adjunct al DSVSA Cluj, Sanda Iacob, a declarat că este vorba de peste 40 de tone de carne, adusă în două tranşe de către o firmă clujeană.

Carnea de porc contaminată s-a mai distribuit şi in judeţele Argeş, Gorj, Vaslui, Alba, Cluj, Caraş Severin,Dâmboviţa, Maramureş, Timiş, Olt, Prahova, Teleorman, Suceava, Neamţ, Sibiu, Mehedinţi, Bihor, Ialomiţa, Vrancea, Hunedoara, Satu-Mare, Bacău şi Brăila.

Nu putea fi depistată

Oficialităţile spun că nu a existat nicio posibilitate de a depista dacă marfa adusă din Irlanda ar putea fi contaminată, deoarece în comerţul intercomunitar, testele se fac aleatoriu. La originea acestei contaminări cu dioxină, după confirmările Comisiei Europene, stă o fabrică destinată hranei pentru animale din Irlanda. A mai fost confirmat faptul că această contaminare are legatură cu o companie care reciclează deşeurile unei brutării. Modul în care a avut loc această contaminare urmează să fie stabilit. Poliţia irlandeză a facut o serie de investigaţii, luând în considerare producătorii de hrană pentru porci. Ei au luat în vizor o fabrică a grupului Millstream Power Recycling Limited, situată în apropiere de Fenagh, de unde a fost livrată hrană contaminată la 10 crescătorii de porci şi 38 de ferme de păsări din Irlanda şi la alte nouă ferme de porci din Irlanda de Nord. După toate aceste investigaţii s-au izolat 38 de crescătorii de păsări şi s-au oferit detalii în legătură cu “masurile“ pe care le vor lua în privinţa fermelor afectate din Irlanda.

Efecte după consum îndelungat

Pentru apariţia unor efecete din cauza dioxinei, carnea ar trebui să fie intens consumată şi pe o perioadă îndelungată pentru a apărea efecte asupra sănătăţii, spun specialiştii. Dacă o persoană ar consuma cantităţi mari de carne contaminată cu dioxină şi de mai multe ori, probabil că se vor evidenţia probleme de sănătate şi simptome precum intoxicaţiile, care se manifestă prin iritarea ochilor, a pielii şi a căilor respiratorii, ameţeală şi greaţă. De asemenea, pe termen lung, pot apărea toxicitatea hepatică şi erupţii veziculare. Sursele de contaminare pentru om provin din grăsimea conţinută, laptele, carnea de vită, carnea de porc. Specialiştii spun că în cazul dioxinei există un fenomen de bioacumulare, iar timpul de înjumătăţire la om este de opt ani. Potrivit normelor europene, conţinutul maxim permis în alimente este de un echivalent toxic de 14 pg/kgc pe săptămâna. De asemenea, dioxina, odată ce a fost ingurgitată nu se poate elimina. Această substanţă toxică mai poate duce la tulburări neurologice, poate afecta sistemul de reproducere ducând la infertilitate, poate cauza şi poate pătrunde prin placentă, afectând în acest fel fătul.

În BN a ajuns în octombrie

În România, peste 130 de tone de carne de porc contaminată cu dioxină au intrat în ultimele trei luni. Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), aproximativ 40 de tone de carne de porc au fost descoperite la Cluj, 70 de tone în judeţele Prahova, Vâlcea şi municipiul Bucureşti, şi încă 20 de tone într-un depozit central din Bucuresti.
În Bistriţa-Năsăud, au ajuns 365 de kilograme de carne de porc, importată din Irlanda, cantitate care a fost distribuită spre consum începând cu luna octombrie. Adjunctul Directiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Bistriţa-Năsăud, Rodica Gherman, a precizat că în urma unor controale efectuate la unităţile de procesare a cărnii, s-a stabilit că o singură societate a primit carne de import. 

 

Directorul DSVSA BN a declarat pentru Gazeta de Bistriţa că este vorba de aproximativ 325 de kilograme de carne de provenienţă irlandeză, care a ajuns în judeţul nostrum prin intermediul unui depozit din Cluj. Acesta era în colaborare cu depozitul din Bucureşti, unde au ajuns cele 3,6 tone de carne de porc din Irlanda infectată cu dioxină. Carnea a ajuns în judeţ pe data de 15 octombrie şi a fost vorba doar de măruntaie, precum, capete de porc, grăsimi şi şorici din care, pe 17 octombrie, au fost procesate sub formă de tobă. Toba având termen de garanţie foarte mic, adică trei zile, inspectorilor DSVSA le-a fost imposibil de reperat această carne, pentru a o supune unor probe de laborator, deoarece fusese vândută.

 

Şeful DSVSA, Ioan Bogolin consideră că cele 325 kilograme de carne consumată pe judeţul Bistriţa-Năsăud nu prezintă absolut niciun risc, mai ales că au fost folosite la fabricarea altor produse, iar cantitaţile, dacă au existat, au fost minime. Bogolin mai declară că după 15 octombrie nu au mai existat importuri de carne din Irlanda în judeţ, principalii procesatori preferând carnea adusă din Austria sau porcii vii, comercializaţi din Ungaria.

Paul Bucur