Cele doua castele medievale din localitatile Comlod si Posmus au fost trecute, recent, din domeniul public în domeniul privat al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud (CJ BN), cu posibilitatea de a fi vândute.
Acestea dateaza din secolele XVII-XVIII si au apartinut familiei Teleki. Acum se afla într-o stare avansata de degradare, cauza din care consilierii judeteni au decis sa li se dea celor doua imobile o utilitate publica, prin concesiune, închiriere sau vânzare.
Presedintele CJ BN, Gheorghe Marinescu, a declarat ca amenajarea castelelor de la Posmus (comuna Sieu) si Comlod (comuna Milas) ar costa doua-trei milioane de lei, suma pe care bugetul judetean nu o poate suporta decât printr-o cofinantare.
Castelele de la Posmus si Comlod sunt doua din cele 12 castele câte numara judetul Bistrita-Nasaud, considerate monumente istorice. Acestea însa, de ani de zile fac umbra pamântului degeaba. De fiecare data când a venit vorba de transformarea lor în atractii turistice, autoritatile nu au fost entuziasmate defel. Ba mai mult, nu au gasit utilitatea unor astfel de finantari.
Ruina de la Posmus e mai buna decât cea de la Comlod
Câteva dintre monumentele istorice din judetul Bistrita-Nasaud fac parte din patrimoniu si sunt sub directa administrare a Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud. Daca ar fi deschise turistilor, veniturile institutiei nu ar fi neglijabile. Castelul de la Posmus (comuna Sieu) si cel de la Comlod (comuna Milas) sunt doua asemenea puncte care ar putea deveni emblematice pentru turismul bistritean, care oricum este un domeniu destul de vitregit si asta nu pentru ca nu am avea obiective importante, ci pentru ca nimeni nu se gândeste cum ar putea sa le faca rentabile.
De altfel, proprietarii castelelor care se regasesc pe lista monumentelor istorice erau, în anii trecuti, chiar amenintati de primirea unor amenzi usturatoare daca nu vor respecta legile de conservare ale patrimoniului si nu vor lua masuri în acest sens. Dar, ca multe alte legi din România, acestea au facut vâlva doar o scurta perioada de timp, dupa care au fost uitate.
Presedintele Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, Gheorghe Marinescu, declara la sfârsitul anului trecut ca introducerea în circuitul turistic este destul de dificila de realizat, deoarece este nevoie de o reabilitare serioasa a celor doua castele. Acesta a pus accent pe situatia Castelului de la Comlod, care este într-o stare jalnica. Cu toate ca ambele castele dateaza aproximativ din aceeasi perioada – secolul XVIII – exista diferente între cele doua. În opinia presedintelui Marinescu, castelul de la Posmus a avut norocul sa fie în perioada de dinainte de ‘89 sediul IAS si arata cu mult mai bine în comparatie cu cel de la Comlod.
Castelul de la Posmus, însa, sta si el sa cada. Este o ruina în adevaratul sens al cuvântului. Tencuiala cazuta, tâmplaria a disparut demult, iar în interior nici nu ai cum sa ajungi, dat fiind faptul ca pe usile mari de la intrare troneaza lacate mari. Oricum, ar trebui sa ai mare curaj sa intri în interiorul castelului, pentru ca în orice moment te poti trezi cu capul spart. În ceea ce priveste gunoiul, atât cât am putut vedea prin geamurile sparte, este la el acasa. La cum arata, singurul lucru la care te poti astepta este ca dintr-un colt sa apara stafia vreunui conte, furioasa de starea în care a ajuns castelul.
Curtea este acum folosita de câtiva muncitori ai unei firme de prelucrare a lemnului, curte în care sunt instalate vreo doua gatere. Pâna la urma, banul conteaza sa iasa, spatiul de productie mai putin.
Nu avem bani, dar nici specialisti
Renovarea castelelor se poate face doar în baza unor proiecte, cu toate avizele necesare. Din pacate, nu avem specialisti în domeniu, iar obtinerea avizelor ar dura cel putin un an. Toate acestea ar costa foarte multi bani pe care Consiliul Judetean nu-i are, a declarat Marinescu. Totodata, el a recunoscut ca, în timp, au existat câteva oferte venite din partea unor persoane dornice sa investeasca în cele doua castele pentru transformarea acestora în obiective turistice. Unii dintre solicitanti si-au exprimat dorinta de a cumpara imobilele, lucru imposibil de realizat datorita faptului ca acestea se afla pe lista monumentelor istorice. Parteneriatul între Consiliul Judetean si posibilii investitori ar fi una dintre solutiile viabile, iar în acest caz acestia ar trebui sa vina cu bani pentru realizarea proiectului (reastaurare si reamenajare). În plus, un aspect deloc de neglijat este asigurarea utilitatilor (apa curenta, canalizare, energie electrica). Problema este de a da utilitate celor doua castele pentru ca acestea sa aduca un venit, a declarat tot în 2007 Marinescu. El a mai precizat faptul ca transformarea acestora în hoteluri sau restaurante nu este justificata, deoarece cheltuielile ar fi prea mari. La un calcul sumar, pentru castelul de la Posmus, care este într-o stare acceptabila, investitia totala la aproximativ 500.000 lei
În cadrul sedintei ordinare a Consiliului Judetean, care a avut loc saptamâna trecuta Marinescu si-a mentinut punctual de vedere în ceea ce priveste o eventuala investitie din partea instutiei pe care o conduce sau chiar într-un parteneriat. „Sunt sanse minime de obtinere a unei cofinantari de o asemenea anvergura”, a declarat Marinescu.
Avem cu ce, dar nu avem de ce
În afara celor doua castele de la Posmus si Comlod, în Bistrita-Nasaud se mai afla înca 10 castele: Castelul Hye din Ilisua, Castelul Lazar Imre din Sarata, Castelul Torma din Cristestii Ciceului, Castelul Wesselenyi din Chiochis, Castelul Haller din Matei, Castelul Rakoczi din Sieu Magherus, Castelul Banffy din Urmenis, Castelul Bethlen din Beclean si Castelele Arcalia si Cristur Sieu.
Avem cu ce, dar se pare ca nu prea avem de ce. Altfel spus, ne mândrim cu monumentele istorice din judet, dar le lasam sa se prabuseasca în ignoranta si nepasare, pe motiv ca nu sunt bani pentru a investi în ele. Dar nici nu cautam. Desi locuim într-o zona cu un potential economic si turistic ridicat, investitorii nu prea ne dau târcoale sau cei care vin, totusi, îi gonim. Daca e sa mai adaugam si faptul ca s-ar putea scoate sume frumoase din turism, atunci e limpede ca alesii nostri stau pe o mina neexploatata.
