Doi traficanti bistriteni de droguri, arestati la Cluj

Lucratorii Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate (BCCO) Cluj au reusit sa anihileze la începutul saptamânii trecute o retea de traficanti de droguri si sa confiste o importanta cantitate de stupefiante.
Reteaua s-a format în jurul unui tânar de 29 de ani din Bistrita, Daniel Spatar, student la Cluj. Acesta, pe lânga consumul de droguri, a vândut stupefiante unor elevi si studenti clujeni, dupa ce procura drogurile de la tineri din Bistrita, Medias, Cluj-Napoca si Bucuresti.

Seful BCCO Cluj, Dragos Iulian Gheorghiu, a declarat ca, în urma actiunii brigazii pe care o conduce, în colaborare cu procurorii biroului teritorial Cluj al DIICOT, au fost retinute doua persoane, iar alte trei sunt cercetate în stare de libertate.
Doi dintre vânzatori – Daniel Spatar, de 29 de ani, si Bogdan Plesa, de 27 de ani, ambii din Bistrita – au fost arestati, iar ceilalti trei vânzatori sunt cercetati în stare de libertate. Pentru faptele lor, acestia risca pâna la 20 de ani de închisoare.

Clienti vechi ai Brigazii Antidrog

Cazurile facute publice de GAZETA, arata fara nici un dubiu, ca judetul Bistrita-Nasaud, a devenit un centru al traficului de droguri, dar în acelasi timp, tinde sa devina si un centru al consumului de droguri. Aproape ca nu este o petrecere de tineri, unde sa nu fie consumate substante cu efect narcotic, de la anumite tipuri de medicamente, la canabis, hasis, droguri de natura chimica, sau mai nou din cele considerate tari, cocaina si heroina.
Cazul bistritenilor implicati în traficul de droguri a debutat la începutul anului 2007. Acestia sunt clienti vechi ai celor de la "Antidrog" – Daniel Spatar, în vârsta de 29 de ani, bistritean, student la o facultate din Cluj-Napoca si Bogdan Plesa, cunoscut sub porecla de "Ciula". De mentionat ca un frate al acestuia, Mihai Plesa, zis "Miha", sau "Colombo", a fost arestat în cursul anului 2007, în Venezuela, pentru trafic de cocaina.
În ceea ce priveste pe fratii Plesa, cazul lor chiar prezinta o poveste clasica, când societatea, fara sa întreprinda nimic, i-a abandonat, creându-le conditiile sa ajunga infractori. Acestia au ramas de mici fara tata, acesta decedând din cauza unei boli incurabile. Ramasi în grija mamei, aceasta nu i-a mai putut stapâni si, nu dupa mult timp, au ajuns dupa gratii din cauza comiterii unor infractiuni. Drama lor cea mai mare s-a consumat în închisoare, la moartea mamei lor, nu li s-a permis sa participe la înmormântarea acesteia.

Spatar si Plesa, arestati

Primele informatii a celor de la "Antidrog" relevau faptul ca pe relatia Cluj-Napoca-Bistrita, s-ar fi structurat o retea de trafic si consumatori de droguri, conturata în jurul unui student originar din Bistrita, în vârsta de 29 de ani, Daniel Spatar. Acesta era cunoscut cu antecedente pe linia traficului si consumului de stupefiante. Fiind si consumator, pentru a-si asigura banii pentru droguri, acesta a început sa racoleze mai multi tineri cu aceleasi preocupari din Bistrita, Medias, Cluj-Napoca si Bucuresti. În calitate de lider al grupului, Daniel Spatar le-a cerut acestora sa faca rost de cantitati cât mai mari de stupefiante. Odata drogurile achizitionate, acestea erau vândute unor tineri, elevi si studenti din Cluj-Napoca. Cercetarile politistilor de la "Antidrog" au fost complexe si au durat circa un an de zile. S-a recurs la proceduri mai sofisticate, monitorizari ale unor comunicari telefonice, filaj si introducerea în operatiune a unui ofiter sub acoperire. Pentru a câstiga încrederea traficantilor a fost nevoie de mai multe vânzari de droguri controlate. În cursul operatiunii, ofiterul sub acoperire a cumparat de circa opt ori anumite cantitati de droguri de la grupul de traficanti. Treptat, cercetarile au dus la conturarea grupul infractional, compus din cinci traficanti, liderii fiind Daniel Spatar si Bogdan Plesa si circa 40 de consumatori, majoritatea fiind elevi si studenti din Cluj-Napoca. Dintre cei cinci traficanti au fost retinuti doar Daniel Spatar si Bogdan Plesa, ceilalti fiind cercetati în stare de libertate. Operatiunea a fost finalizata în doua etape, o parte din traficanti au fost retinuti în data de 22 martie, iar ceilalti în data de 27 martie, 2008. Utima faza a operatiunii s-a derulat în gara Bistrita, în dupa-amiza zilei de 27 martie, 2008. Au fost retinuti principalii capi ai grupului infractional, Daniel Spatar si Bogdan Plesa, în momentul în care încercau sa vânda o anumita cantitate de droguri, unui politist sub acoperire.

La doi ani de „activitate”

În urma perchezitiilor efectuate la domiciliile traficantilor au fost descoperite si confiscate 37 de comprimate de tip exatzy, 248 grame de cannabis, 40 grame de skunk (influorescente de canabis), cinci grame de hasis (rezina de cannabis), sapte ghivece cu plante de cannabis, în diverse stadii de dezvoltare, precum si hormoni speciali de crestere rapida a acestor plante. De asemenea, la domiciliul unuia dintre traficanti au fost identificate doua încaperi amanjate ca sere pentru cultivarea plantelor de cannabis. Cele doua încaperi au fost echipate cu surse de lumina artificiala permanenta, sisteme sofisticate de ventilatie, de mentinere si control automat a temperaturii si umiditatii. Cercetarile au mai stabilit ca, atât semintele de cannabis cât si hormonii de crestere au fost achzitionate din strainatate si introduse ilegal în tara.
Ancheta a mai scos la iveala un fapt – înca de la sfârsitul anului 2006, reteua de traficanti a distribuit pe piata din Cluj-Napoca si Bistrita, cantitati însemnate de cannabis, skunk, hasis si comprimate de extazy, din productia proprie sau provenite prin intermediul unor complici din Spania, Italia si Olanda. Cercetarile sunt în curs, iar derularea acestora pot sa aduca noi surprize.

Realitatea e mult mai dura

GAZETA, de-a lungul timpului, a încercat sa trezeasca interesul public, asupra unui pericol, care pe zi ce trece cuprinde un numar din ce în ce mai mare din rândul tinerilor. Traficul si consumul de droguri a devenit un fapt cotidian. Se consuma droguri în discoteci, în baruri si chiar în scoli. Aproape nu se face nimic pe linia prevenirii acestui flagel, care ataca în primul rând tânara generatie. Au aparut tot felul de ONG-uri, care nu fac altceva decât sa toace bani, cu programe sterile si care nu au absolut nici un efect. Realitatea este descurajanta, daca ne imaginam traficul si consumul de droguri din judetul Bistrita-Nasaud ca un întreg. Statisticile spun ca fenomenul este cunoscut în proportie de circa 10-15 %, iar structurile abilitate sa lupte cu acest fenomen, reusesc sa anihileze doar 1-2% din acest întreg.

Ovidiu Tudoran

Cannabisul este un amestec verde, maro sau gri alcatuit din frunzele, tulpinile, semintele si florile uscate ale plantei numite cannabis sativa. Cel mai cunoscut nume al cannabisului este marijuana sau "iarba" (engl. gandja, grass, hash, hashish, hemp, sansemilla, skunk, smoke, weed). Este cel mai frecvent drog ilicit utilizat în lume si mult mai periculos decât cred majoritatea utilizatorilor de stupefiante. Periculozitatea lui consta în faptul ca a crescut numarul consumatorilor si a scazut vârsta de la care se începe consumul.
Marijuana se produce din planta numita Cannabis Sativa, care a fost cultivata pentru proprietatile ei psihoactive cu mai mult de 2.000 de ani în urma. Cannabisul contine mai mult de 400 de substante, dar principalul stimulent al creierului este substanta THC (delta 9-tetratahydrocannabinol). Puterea de actiune a drogului este determinata de concentratia de THC care variaza în functie de mai multi factori, ca soiul plantei, clima unde este cultivata, sol, timpul de recoltare. Culturile actuale de cannabis au ajuns sa produca cânepa cu un procent de 4-7 ori mai mare de THC, decât aveau culturile din anii 70, iar concentratia de hasis, o rasina extrasa din florile plantei, este de 5-10 ori mai mare ca cea din cânepa cruda.
Marijuana, ca si alte produse extrase din cannabis, se fumeaza cel mai frecvent sub forma de tigari, mai rar în pipa.
Unii consumatori folosesc tigarile obisnuite pe care le golesc de tutun si le umplu cu marijuana, adaugând uneori si alte droguri care îi cresc efectele halucinogene. Marijuana se mai administreaza si în ceaiuri, sau ca amestec în prajituri sau alte dulciuri.
Printre efectele psihologice ale cannabisului se numara deteriorarea coordonarii motorii, euforie, anxietate. Perceptia timpului se modifica, consumatorul poate avea perceptia ca timpul trece foarte greu. Efecte fizice – ochi injectati, apetit crescut, deshidratare, accelerarea ritmului cardiac, somnolenta. Culorile devin mai intense, sunetele muzicii sunt mai clare, apare senzatia de hiperacuitate, gustul si pipaitul sunt aparent mai fine. Efectul cannabisului poate dura între 3 si 24 de ore, în functie de modalitatea în care este consumat. Consumul prelungit, duce la pierderea capacitatii de concentrare si scaderea randamentului de memorie recenta.