Liberalii intentioneaza sa-si faca provizii pentru „iarna” care va veni peste ei. Unul dintre vârfurile de atac ale guvernului Tariceanu, ministrul pentru IMM-uri, Ovidiu Silaghi se chinuie sa-i faca pe parlamentari sa voteze un proiect de lege prin care sa treaca Oficiile Nationale de Registru al Comertului din subordinea Ministerului Justitiei în administrarea camerelor de comert, care nu sunt altceva decât niste organizatii nonguvernamentale ale oamenilor de afaceri. Cireasa de pe tort este faptul ca ministrul Silaghi înca mai figureaza pe site-ul Camerei de Comert si Industrie Satu-Mare drept seful acestei organizatii. Miza acestei intentii liberale este baza de date a tuturor firmelor din România si taxele care provin din achitarea serviciilor oferite de registrele de comert persoanelor juridice.
Înainte de a debarca de la guvernare, liberalii mai au o singura dorinta. Un ultim „tun” care sa le asigure continuitatea afacerilor pe care le-au „pritocit” cât timp au fost la guvernare. Este vorba despre trecerea Oficiului Registrului National al Comertului (ONRC) în subordinea Camerei de Comert si Industrie (CCI). Însa ONRC este o institutie publica care momentan se afla în subordinea Ministerului Justitiei, iar camerele de comert sînt organizatii nonguvernamentale la nivel judetean constituite din oamenii de afaceri care doresc sa se înscrie în aceste organizatii.
Propunerea de mutare a ONRC la Camera de Comert îi apartine lui Ovidiu Silaghi, ministrul liberal al Ministerului pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (IMM), care a înaintat Parlamentului spre votare un proiect de lege în acest sens. Astfel, Silaghi se asteapta ca în septembrie, dupa vacanta parlamentara, proiectul de lege sa fie aprobat, situatie în care nu ar mai fi nevoie de acordul Ministerului Justitiei pentru a face aceasta mutare. Cei interesati se grabesc sa treaca aceasta lege întrucât dupa alegerile parlamentare exista mari sanse ca actualul guvern sa fie schimbat.
Silaghi trage pe propria spuza
La sfârsitul anului 2007, ONRC a avut un capital de peste 100 de milioane de lei, iar institutia gestioneaza tot ceea ce tine firmele care functioneaza în România. Astfel, în situatia în care proiectul ministrului Silaghi va avea succes, toate informatii despre societatile comerciale din tara (capital social, situatia actionariatului, etc.) vor fi la dispozitia colegiilor de conducere din cadrul camerelor de comert. Mai mult, fondurile care apartin ONRC si care provin din diferitele taxe percepute pentru înscrierea unei societati comerciale vor fi disponibile acelorasi camere de comert.
Ceea ce frapeaza la propunerile ministrului Ovidiu Silaghi este faptul ca el ocupa, conform declaratiei de interese completata la mijlocul lui iunie 2008, înca functia de presedinte al Camerei de Comert si Industrie Satu Mare.
Conform juristilor, „articolul 6 din proiectul de trecere a ONRC la camera de comert instituie o limitare a dreptului de proprietate al tertilor cu care ONRC a încheiat contracte de închiriere. În ceea ce priveste taxele si tarifele pentru operatiunile efectuate, MJ arata ca notiunea de taxa nu poate fi folosita pentru a desemna pretul unui serviciu prestat de o entitate privata: „Taxele fac parte din categoria veniturilor bugetare si reprezinta plati efectuate de persoanele fizice si juridice pentru serviciile prestate acestora de catre institutii publice. Prin urmare, sumele colectate cu acest titlu nu pot constitui surse de finantare a unei entitati private”.
Se schimba un sistem functional
Ministerul Justitiei a elaborat un comunicat în care demonstreaza în 15 puncte ca ONRC este bine gestionat si nu este necesara trecerea oficiului în subordinea Camerei de Comert.
Conform comunicatului se încalca anumite dispozitii din Constitutia României, în sensul ca se doreste trecerea unui serviciu public de interes general în gestiunea camerelor de comert care nu sunt organisme de interes public. Conform propunerii ministrului Silaghi imobilele detinute de ONRC ar putea fi închiriate de camerele de comert, iar procedurile de înregistrare on-line nu vor mai putea fi derulate în continuare daca propunerea legislativa va trece de vortul parlamentarilor.
Ministrul Silagi doreste schimbarea unui sistem functional întrucât, într-un raport din 2005 al Comisiei Europene de monitorizare, se apreciaza ca sistemul ONRC functioneaza bine, România fiind printre primele tari în care o societate se poate înregistra repede. Acest proiect de lege este contestat si de Alianta Confederatiilor Patronale din România (ACPR) care considera ca nu exista motive care sa justifice aceasta masura. „Sustinem necesitatea mentinerii statutului de institutie publica a Registrului Comertului si dezaprobam trecerea lui la Camera de Comert. Registrul Comertului îndeplineste un serviciu public cu importanta deosebita în functionarea pietei interne la nivelul UE, revenindu-i, în mare parte, obligatia de a pune în practica prevederile directivelor comunitare privind societatile comerciale. Situatia actuala asigura aplicarea corespunzatoare a acestor prevederi”, se arata într-un comunicat al ACPR.
Ovidiu Silaghi a mai avut propuneri asemanatoare pe vremea când era un simplu deputat. Prima dintre ele a fost aprobata initial în 2005, dar dupa un an a fost retrimisa Parlamentului dupa ce, Curtea Constitutionala a decis ca „legea în ansamblul este neconstitutionala”, iar în 2007 proiectul a fost respins definitiv.
A doua propunere a fost initiata tot în 2007 când, potrivit proiectului, camerele de comert „tin evidenta situatiei firmelor comerciale si a emblemelor comerciale, (…) asigura organizarea si functionarea birourilor unice”. Si acest proiect a fost respins definitiv. În ambele cazuri s-a recomandat ca ONRC sa functioneze în continuare în cadrul Ministerului Justitiei.
Stefan Trandafir
ONRC functioneaza în regim de institutie publica în Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Slovenia, Polonia, Spania, Ungaria (în subordinea MJ sau a tribunalelor), în Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Malta, Suedia (în subordinea altui minister, de preferinta al economiei sau finantelor). În Italia, camerele de comert sunt institutii publice în cadrul administratiei publice locale, iar
în Olanda, camerele de comert se afla sub controlul Ministerului Afacerilor Comerciale, care îi si aproba bugetul de venituri si cheltuieli.
Conform Directiei Regionale de Statistica Cluj rezulta ca la finele anului 2006 aveau activitate 23.297 de agenti economici, iar cifra de afaceri la nivelul judetului Cluj era de 6,58 miliarde de euro si s-au realizat investitii de 940,3 milioane de euro.
Conform unui comunicat emis de Camera de Comert si Industrie Cluj, oficiile de registru al comertului ar putea functiona si în administrarea CCI. „La articolul 5 (b) organul legislativ amintit a prevazut printre principalele activitati ale Camerelor, urmatoarele: „tin Registrul de Comert si asigura evidenta firmelor comerciale din unitatea teritoriala administrativa”. Pozitionând-o astfel legiuitorul a subliniat importanta acestui rol în raport de celelalte opt activitati înscrise limitativ în lege. Pentru acuratetea informarii si a argumentatiei ce urmeaza se cuvine sa facem vorbire si despre continutul articolului 2 din Decretului Lege amintit potrivit caruia „Camerele de Comert si Industrie teritoriale dobândesc personalitate juridica pe data recunoasterii înfiintarii de catre Guvern”, se arata în documentul respectiv.
Legea nr. 335/2007 a camerelor de comert din România
Art. 1. – (1) Camerele de comert sunt organizatii autonome, neguvernamentale, apolitice, fara scop patrimonial, cu personalitate juridica, create în scopul de a reprezenta, apara si sustine interesele membrilor lor si ale comunitatii de afaceri în raport cu autoritatile publice si cu organismele din tara si din strainatate.
