A fost un adevarat artizan al informatiilor americane în domeniul comunicatiilor. În 1917 a condus primul curs pentru formarea a 80 de decriptori ai armatei. Dupa Primul Razboi Mondial a înfiintat si condus Serviciul de Informatii si Transmisiuni care se ocupa de decodificarea comunicatiilor interceptate de armata americana. |n plin “Razboi Rece” serviciul pe care-l conducea a fost inclus în cadrul Agentiei Nationale de Securitate (NSA) – parte integranta a Departamentului de Stat – iar el a fost cooptat ca si consilier special în cadrul acestui important organism american. William F. Friedman – geneticianul pasionat de criptanaliza – un român nascut în Basarabia, este considerat astazi unul dintre pionierii criptanalizei, un domeniu putin cunoscut, dar foarte important în ceea ce priveste obtinerea de informatii.
S-a spus si se spune si acum cu deplin temei ca “cei care detin informatia, detin de fapt puterea”. În razboi, dar si pe timp de pace, aceasta afirmatie a putut fi verificata pe deplin de nenumarate ori. Pe masura ce statele si-au definit doctrina nationala de aparare, au indentificat potentialele pericole la adresa sigurantei nationale, dar si potentialii inamici, nevoia de informatii a crescut progresiv. |n acelasi timp si modalitatile de obtinere s-au diversificat. Constiente de aceste realitati, statele au încercat sa-si protejeze informatiile si în primul rând pe cele transmise prin comunicatiile fir, telegraf sau radio. Ca o prima masura luata pentru realizarea acestui deziderat a fost cifrarea (codificarea) mesajelor transmise. Dar asa cum s-a dovedit, nici aceasta masura nu a dus la secretizarea deplina a mesajelor. {i asta pentru ca au aparut “spargatorii de coduri”, într-un fel “parintii spirituali” ai hackeri-lor de azi. William Friedman a fost unul dintre primii “spargatori de coduri”, dar si cel care a pus bazele primului serviciu cu adevarat competitiv, organizat si cu obiective clar structurate privind interceptarea si decodificarea comunicatiilor.
De la Chisinau la Washington
Nascut în 1891, la Chisinau, în Basarabia, ca fiu al unui functionar administrativ, tânarul Wollf (devenit William dupa americanizare) Friedman a dovedit de mic copil o înzestrare precoce pentru cercetarea stiintifica. O inteligenta nativa dublata de o perseverenta iesita din comun l-au impus ca pe un tânar capabil sa rezolve orice problema care cerea un efort de gândire considerabil. Prigoana antisemita practicata de autoritatile tariste – Basarabia era provincie a Imperiului Tarist – l-a determinat însa pe tatal sau sa emigreze cu întreaga familie în America. Aici tânarul Friedman a urmat studii de genetica, dar nu s-a împlinit profesional în acest domeniu, aflat si el la început de afirmarea. Pasiunea sa pentru descifrarea mesajelor criptate l-au adus în atentia armatei care l-a recrutat într-o unitate de informatii. În timpul Primului Razboi Mondial a condus primul curs pentru formarea a 80 de decriptori ai armatei. Tot atunci, împreuna cu sotia sa Elisabeth, cei doi Friedman au reusit sa sparga codul principal de campanie al armatei germane. Notabila este si performanta sotiei sale – foarte elogiata de englezi – care consta în faptul ca reusise de una singura sa sparga codul folosit de nationalistii hindusi în razboiul dus de acestia împotriva englezilor. Demobilizat dupa terminarea razboiului, Friedman a primit însa o provocare interesanta din partea Companiei American Telephone and Telegraph. Aceasta realizase de curând o masina de cifrare ultramoderna – de care era foarte încântata – si pe care dorea sa o scoata pe piata. Friedman trebuia sa încerce sa descifreze mesajele cifrate si implicit sa afle mecanismul de functionare a masinii. Dupa 4 luni de munca sustinuta, timp în care a muncit zilnic câte 12 ore pe zi (fara ragaz la sfârsit de saptamâna), Friedman a descifrat mecanismul de functionare, dezamagindu-i pe cei din conducerea companiei. |n schimb a atras atentia celor de la Departamentul de Stat din Washington.
Enigmaticul Friedman si “jocurile mintii” sale
William Friedman si sotia sa au fost angajati de Departament de Stat si au primit sarcina sa organizeze Serviciul de Informatii si Transmisiuni, serviciu care începând din 1929 se ocupa si de cifrurile diplomatice. Imediat Friedman a trecut la recrutarea a 7 dintre cele mai stralucite minti din domeniul matematicii. Peste câtiva ani, va mai recruta înca 4 matematicieni americani, ajungând în total la 11. Toti acestia îi vor sta alaturi pe parcursul urmatorilor 40 de ani. Sarcina principala a serviciului pe care îl conducea era aceea de a ataca codurile si cifrurile unor puteri importante ale timpului, presupuse a fi potentiali inamici ai SUA. |n 1930, tintele principale erau Japonia si Germania. Tot de atunci au început sa circule si diverse anecdote despre apetitul nemarginit al lui Friedman pentru “jocurile mintii”. Spre exemplu, de sarbatori, angajatii serviciului îsi trimiteau felicitari cu mesaje cifrate pe care trebuiau sa le descifreze pâna la înnapoierea la serviciu. Un alt exemplu: la receptiile organizate acasa de catre familia Friedman pentru angajatii serviciului, acestia – dupa servirea primului fel de mâncare – primeau un mesaj cifrat cu locatia si ora unde se va servi felul doi al meniului. Dupa ce ajungeau acolo si serveau cel de-al doilea fel din meniu, primeau un al treilea mesaj criptat care le indica locatia si ora unde se va servi desertul.
Spargerea codului japonez
Inspirati de masina de cifrat “Enigma” realizata de germani, japonezii au trecut la realizarea propriei lor masini de cifrat, dar una cu mult mai complexa. Japonezii considerau masina de cifrat germana ca fiind vulnerabila, fapt pe care de altfel l-au comunicat si germanilor care însa nu au tinut seama de opinia acestora. Observatiile japoneze aveau sa se dovedeasca reale deoarece englezii – lucru ce avea sa se afle dupa razboi – reusisera sa descifreze mecanismul masinii “Enigma”. Masina japoneza de cifrat avea însa doua nivele de cifrare, o baterie cu sase nivele, comutatoare cu 25 de puncte de contact, o placa cu circuite imprimate intersanjabila si un cablaj foarte complicat. Operatorul era cel care decidea ce cheie de cifrare anume trebuia sa fie utilizata, iar cheia de cifrare era schimbata zilnic. Era de fapt o masina formidabila cu o capacitate de supercifrare, iar acest lucru i-a pus în mare dificultate pe lucratorii din subordinea lui Friedman. Abia dupa 4 ani de încercari si esecuri repetate, Friedman si lucratorii sai au reusit sa descifreze mecanismul masinii de cifrat. Au început apoi “clonarea” masinii, fapt care le-a permis pe toata durata razboiului sa se “insinueze” în comunicatiile japoneze. Printre cele mai notabile succese au fost: aflarea datelor referitoare la întarirea aliantei Japoniei cu Germania, date despre negocierile pentru realizarea Pactului Tripartit, iar în 1941 au reusit sa afle si planul de invadare a URSS de catre Germania. Au comunicat acest lucru englezilor, care la rândul lor l-au comunicart rusilor. Stalin însa nu a luat în seama aceasta informatie. Roosevelt a facut aceeasi greseala, dupa ce în decembrie 1941, Friedman si colectivul sau facusera cunoscuta presedintelui informatia potrivit careia atacul de la Pearl Harbor era iminent.
Scrupulele lui Friedman si ultimul mesaj… criptat si acesta
La sfârsitul celui De-al Doilea Razboi Mondial personalul serviciului condus de Friedman a crescut la 5000. Ei au fost utilizati din plin în cadrul “Razboiului Rece”. Tot atunci, acest serviciu a fost inclus în cadrul Agentiei Nationale de Securitate (NSA), cea mai importanta structura din cadrul Departamentului de Stat. William Friedman a fost angajat de NSA în calitate de consultant special având sarcina de a organiza o retea mondiala de interceptare si decodificare a mesajelor cifrate. Puterea capatata peste noapte – practic incontrolabila – l-a surprins neplacut pe Friedman. NSA ajunsese sa absoarba fiecare semnal electronic din lume, sa decripteze chiar si mesajele aliatilor apropiati, fara sa mai vorbim de faptul ca a fost folosita si în spionajul intern împotriva dizidentilor americani. Principiile morale au învins, iar Friedman a iesit din NSA cu fruntea sus, dar demn. Nu dorea sa fie partas la asa ceva. Unul dintre “parintii criptanalizei” (arta de a intercepta, elabora si descifra cifruri), William Friedman, a murit în 1969 si a fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Arlington. Moartea sa a fost inserata într-un singur ziar… dar tot într-o forma cifrata.
Nicolae BALINT
nicolae_balint@yahoo.com
