Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud refuză să prelungească autorizația de mediu pentru încă o firmă specializată în exploatarea de piatră. Este vorba despre Tavcost Impex SRL, care exploatează piatră de carieră în zona Măgura Ilvei de aproape 15 ani.
După SRL-ul omului de afaceri Pavel Sângeorzan, care a primit un mare NU de la Agenția Județeană pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, încă o firmă se bate de refuzul instituției de a acorda autorizațiile necesare continuării exploatării de piatră de carieră.
Tavcost Impex SRL exploatează piatră de carieră din zona Măgura Ilvei de aproape 15 ani, mai exact din 2011. Firma a primit autorizația de mediu pentru extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei, tăierea și fasonarea pietrei în Măgura Ilvei în iulie 2011. În 2021, autorizația de mediu a fost revizuită de Agenția pentru Protecția Mediului.
La mijlocul anului trecut, societatea a mai făcut o solicitare de revizuire a autorizației de mediu, însă luna aceasta, Agenția pentru Protecția Mediului a decis să respingă solicitarea. Lipsa unei autorizații de gospodărire a apelor a stat la baza deciziei de respingere. Nerespectarea termenelor stabilite pentru completarea documentației duce la respingerea solicitării.
„Motivele care au stat la baza deciziei sunt următoarele: prin adresele nr. 9949/14.08.2024 și nr. 31./08.01.2025, s-a solicitat completarea documentației de autorizație de gospodărire a apelor, conform punctului de vedere nr. 9903/14.08.2024 emis de Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistrița-Năsăud. Termenul final de depunere a completărilor a fost data de 08.02.2025. Până la data prezentei nu s-a depus documentul solicitat”, precizează Agenția pentru Protecția Mediului, în decizia de respingere publicată și pe site-ul oficial.
Nici Pavel Sângeorzan nu mai poate exploata în Parcul Național
Chiar în prima lună din 2025, Agenția pentru Protecția Mediului respingea și solicitarea Valsecmar SRL de a exploata marmură din Parcul Național Munții Rodnei.
În respingerea solicitării, APM precizează că proiectul propus intră sub incidența articolului 28 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și fainei sălbatice.
Cu alte cuvinte, APM a realizat, după ce mulți ani SRL-ul lui Pavel Sângeorzan a exploatat marmură acolo, că totul se întâmplă în imediata vecinătate a Parcului Național Munții Rodnei și pe raza siturilor Natura 2000 Munții Rodnei. În motivele respingerii se amintește și de o notă de constatare, întocmită de Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu cu doar câteva zile înainte de respingere. Nota de constatare a avut la bază o verificare a amplasamentului.
Rapoartele depuse de Pavel Sângeorzan la Agenția pentru Protecția Mediului ne arată cam cum se desfășoară aceste exploatări și ce materiale se folosesc. Pavel Sângeorzan avea la dispoziție 3 hectare pentru exploatare, licența fiind obținută în 1999 și prelungită tot cu câte 5 ani, ultima urmând să expire în luna aprilie a acestui an.
SRL-ul lui Sângeorzan pregătea acolo lucrări de decopertare și extragere a minereului folosind dinamită și gel exploziv. Urmau să fie mobilizați în carieră 31 de angajați, care munceau 8 ore pe zi, 10 luni pe an, în perioada 1 februarie – 30 noiembrie.
Exploatarea zăcământului a început acolo în 1971, de către întreprinderea INEUL Năsăud. Aceasta a făcut lucrările de amenajare a perimetrului, care au inclus și defrișarea pădurii și redarea la schimb Ocolului Silvic Bistrița-Năsăud a unui teren agricol de 3 hectare. Activitatea este întreruptă, din cauza costurilor de transport ridicate, lipsa energiei electrice și a gradului de recuperare în blocuri redus, în anul 1981. Mai mulți agenți economici au exploatat zăcământul sporadic. Licența de exploatare ajunge la Pavel Sângeorzan în anul 2005.
Pentru anul 2023, Valsecmar raporta o cifră de afaceri de 11 milioane de lei și un profit net de doar 26.000 de lei. Datoriile ajungeau la 14 milioane de lei. Cu un an în urmă, în 2022, SRL-ul raporta o cifră de afaceri de 9,7 milioane de lei și un profit de 156.340 de lei.
Rămâne un mister de ce omul de afaceri Pavel Sângeorzan, cu business-uri în mai multe domenii de activitate, a ținut cu dinți de acest SRL ani la rând, având chiar probleme cu legea din cauza carierei. Acum aproape 10 ani, procurorii au început o cercetare penală pentru nerespectarea măsurilor de sistare temporară a activității în carieră. Omul de afaceri a scăpat însă de probleme, fiind dispusă neînceperea urmăririi penale.
Doar unul dintre exploatatorii de la Măgura Ilvei o duce bine
Tavcost Impex SRL, deținută de omul de afaceri dejean Ioan Tecar (51%), Costin Ieronim Prociuc (25%) și Mariana Otilia Prociuc (24%), a fost înregistrată în 1995 și are sediul social în Măgura Ilvei. Pentru anul 2023, SRL-ul a raportat o cifră de afaceri de 124.114 lei și pierderi de 55.000 de lei. Datoriile se apropiau de 3 milioane de lei. Pe firmă figura un singur angajat.
În 2022, firma raporta o cifră de afaceri cel puțin modestă, de 13.971 de lei și pierderi de 87.700 de lei. Datoriile erau și atunci la fel de mari. În 2021, SRL-ul avea o cifră de afaceri de 65.610 lei și pierderi de 38.708 lei. Datoriile ajungeau la 2,7 milioane de lei. Este greu de înțeles cum a supraviețuit această societate, având în vedere că înregistrează pierderi încă din anul 2014, când profitul era de doar 100 de lei.
Culmea, în aceeași situație par să fie și celelalte companii care exploatează la Măgura Ilvei. CRH AGREGATE BETOANE SA, din București, care exploata acolo, a fost radiată, după un șir de ani de pierderi. Pentru 2015, ultimul an pentru care și-a depus bilanțul, firma raporta o cifră de afaceri de 130 de milioane de lei și pierderi de aproape 40 de milioane de lei. Datoriile ajungeau la 71,6 milioane de lei.
Și Petromobex Impex, înregistrată în 1994 cu sediul social în Măgura Ilvei, a raportat profituri modeste în ultimii ani. Pentru anul 2023 a raportat o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei și un profit de doar 64.236 de lei. Datoriile ajungeau la două milioane de lei. Cu un an mai devreme, cifra de afaceri ajungea la 2,4 milioane de lei, iar profitul la doar 47.371 de lei. Datoriile erau cu 300.000 de lei mai mici.
Singura firmă care încă merge bine este SC Andezitul SA, care a ajuns să paveze piețele celor mai importante orașe din Ardeal, inclusiv Cluj-Napoca, cu andezit extras din Măgura Ilvei.
Pentru anul 2023, firma raporta o cifră de afaceri de 7,7 milioane de lei și un profit de 793.752 de lei. Datoriile ajungeau la 758.092 de lei. În 2022, firma raporta o cifră de afaceri de 9,4 milioane de lei și un profit care se apropia de două milioane de lei. Datoriile erau de 889.953 de lei. Firma dă de lucru la mai bine de 60 de persoane din zonă, numărul de angajați rămânând relativ constant în ultimii ani.
