Dosarul în care soții Dorel și Veronica Șutu au dat în judecată Primăria Bistrița, dar și pe Floare Gaftone și pe arhitecta șefă Monica Pop, și le cere acestora despăgubiri de 1,2 milioane euro, se derulează foarte greu. Acțiunea a fost depusă în instanță de cei doi soți, după ce au fost obligați de instanță să demoleze un imobil de pe Calea Moldovei, pe care l-au construit în 2006 în baza unei autorizații eliberate de administrația locală, autorizație care le-a fost anulată 8 ani mai târziu printr-o hotărâre judecătorească, în urma unei acțiuni venită din partea unor vecini. În acest moment, cauza se află într-un blocaj, în condițiile în care instanța a dispus efectuarea unei expertize, dar nu găsesc un expert care să evalueze valoarea imobilului care urmează să fie demolat. Partea interesantă este alta: unul dintre avocații pârâților, i-a reprezentat pe soții Șutu,
Dosarul se află deja de un an și patru luni pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, în tot acest răstimp fiind depuse întâmpinări, răspunsuri la întâmpinări și memorii. Acum s-a ajuns la faza în care este dispusă efectuarea unei expertize pentru a fi evaluată valoarea imobilului, în condițiile în care soții Șutu cer despăgubiri în valoare de 1,2 milioane de euro, la care se adaugă încă 100.000 de euro, contravaloarea lucrărilor de demolare. Un total de 1,3 milioane de euro, deci.
Încă din decembrie instanța a admis efectuarea unei expertize pentru evaluarea imobilului care urmează să fie demolat, pentru a fi stabilită valoarea exactă a acestuia, în eventualitatea admiterii cererii de despăgubire depusă de soții Șutu. Numai că există o problemă mare în a găsi expertul care să efectueze evaluarea. Primul expert tras la sorți a refuzat misiunea din cauza numărului mare de expertize pe care le are de efectuat, iar un al doilea are un alt domeniu de expertiză, respectiv evaluarea bunurilor mobile, nicidecum a bunurilor imobile. Drept urmare, instanța trebuie să-și încerce norocul cu un alt expert evaluator.
La autorizare nu li s-a cerut studiul de însorire, iar acum trebuie să-și demoleze construcția
Soții Dorel și Veronica Șutu, proprietarii imobilului situat pe Calea Moldovei nr. 35, au arătat în cererea de chemare în judecată că, prin sentința civilă nr. 484/2014 pronunțată de către Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. 2850/112/2006 și menținută prin decizia nr. 2423 pronunțată la data de 05.03.2015 de către Curtea de Apel Cluj, a fost anulată Autorizația de Construire nr. 246/12.04.2006.
Ulterior, prin sentința nr. 121F/18.03.2020 pronunțată de către Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. 6975/190/2017 și menținută prin Decizia nr. 143/03.06.2021 pronunțată de către Curtea de Apel Cluj, respectiv Decizia nr. 1423/2022 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus demolarea construcției edificate de el ca urmare a anulării Autorizației de Construire nr. 246/12.04.2006. În baza sentinței tribunalului pronunțată în 2020, anul acesta a fost demarată și executarea silită ce vizează demolarea construcției.
“Astfel, având în vedere cele anterior arătate este evident că demolarea construcției este de natură să genereze un prejudiciu în patrimoniul nostru, prejudiciu constând din contravaloarea construcției edificate de noi pe terenul situat din punct de vedere administrativ în mun. Bistrița, Calea Moldovei nr. 35, jud. Bistrița-Năsăud, construcție edificată în baza Autorizației de Construire nr. 246/12.04.2006 emisă de către Primarul Mun. Bistrița.
Menționăm că suprafața construită desfășurată a construcției este de circa 1.208,86 mp, astfel cum reiese din raportul de evaluare întocmit de noi în vederea stabilirii taxelor și impozitelor locale.
Referitor la temeinicia prezentei solicitări rugăm onorata instanță să rețină că singura nelegalitate reținută de către instanța de fond, pe care de altfel s-a și întemeiat soluția dată prin sentința nr. 284/2014, a constat în «nerespectarea gradului de însorire».
În acest sens, în considerentele sentinței instanța de fond reține că: «În ceea ce privește nelegalitatea emiterii autorizației de construire pentru nerespectarea gradului de însorire, prin modalitatea de amplasare a construcției în modalitatea în care a fost autorizată pe baza documentației tehnice ce a stat la baza emiterii acesteia și care cuprinde inclusiv planul de amplasament, tribunalul reține că acest motiv este întemeiat prin raportare la concluziile raportului de contraexpertiză de specialitate efectuat în cauză (…), în sensul că, gradul de însorire nu este respectat, înălțimea clădirii autorizată fiind de 8,00 ml, a casei reclamanților de 9,50 ml, distanța dintre clădiri de 5,41 ml, fiind încălcată condiția impusă de art. 2 din ordinul nr. 536/1996 al Ministerului Sănătății, deoarece distanța dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc, cu precizarea că, casa reclamanților este construită anterior autorizării construcției pârâților…».
Totodată, prin aceleași considerente, instanța de fond mai rețină și că: «Se impune a se sublinia că, construcția pârâților cu destinația de complex de prestări-servicii respectă condițiile impuse de autorizația de construire ( aspect ce rezultă din conținutul raportului de contraexpertiză – … ), însă normele legale mai sus enunțate au fost încălcate prin documentația tehnică de autorizare și avizele impuse prin certificatul de urbanism, nelegalitatea fiind transmisă astfel autorizației de construire».
Subliniem că prin Certificatul de Urbanism nr. 1961 din 28.10.2004, prelungit la data de 31.10.2005 sub nr. 2350/26145, NU ni s-a solicitat să întocmim un Studiu de însorire pe care să-l anexăm documentației tehnice elaborate în vederea emiterii Autorizației de Construire”, au explicat soții Șutu în cererea de chemare în judecată.
De fapt, vecinii nu sunt afectați
Culmea este că, dacă acel studiu de însorire ar fi fost întocmit la vremea lui este foarte probabil ca soții Șutu să nu mai fi dus lupta de acum. De ce spunem că e culmea? La dosarul aflat pe rolul instanței este depus un studiu de însorire, întocmit de arhitectul Adrian Suciu, document din care reiese că imobilul vecinilor care au fost deranjați de construirea imobilului soților Șutu, nu este privat de lumina soarelui.
Iată documentul! Trebuie să menționăm faptul că, clădirea C2 este imobilul soților Șutu, iar clădrea C1 este imobilul vecinilor.
Avocatul care a trecut de cealaltă parte a baricadei
Ceea ce este și mai interesant, dar și grav în același timp, e un alt aspect pe care Baroul Bistrița-Năsăud ar trebui să-l verifice și eventual să ia și măsuri, fiindcă este vorba despre o nerespectare a deontologiei profesionale, dar și o încălcare a legii.
Avocatul George Gaftone, care în prezentul dosar o apără chiar pe mama sa, Floare Gaftone, în dosarul nr. 6975/190/2017, în care instanța a dispus demolarea imobilului de pe Calea Moldovei, nr. 35, i-a reprezentat în fața instanței chiar pe soții Șutu. Iar acum este fix de cealaltă parte a baricadei.
Astfel, art. 45, alin. 1, din Legea 51/1995 stipulează că:
“Avocatul nu poate asista sau reprezenta părți cu interese contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe și nu poate pleda împotriva părții care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii”.
Chiar dacă vorbim de dosare diferite, aceste sunt interconectate între ele, în centrul pricinii fiind imobilul de pe Calea Moldovei, nr. 35.
