Lovitură de teatru, zilele trecute, pentru patronii firmelor de transport Tabita Tour și Filadelfia în dosarul au fost acuzați de constituirea unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani! După ce Tribunalul Alba a admis faptele de care sunt acuzați cei din familia Sighiartău nu mai sunt în competența DIICOT și trebuie cercetate de altă structură de Parchet, și totodată a constatat nulitatea absolută a actelor de urmărire penală efectuate, a probelor şi a mijloacelor de probă administrate în cauză de procurori, Curtea de Apel Alba-Iulia a desființat respectiva decizie. Mai mult decât atât, instanța superioară a dispus reluarea procedurii de cameră preliminară de la momentul în care dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Alba.
La cum se derulează “ostilitățile” în acest dosar există șanse mari ca faptele să se prescrie până ca instanța să pronunțe o sentință definitivă în acest dosar, în condițiile în care faptele datează din perioada 2012-2013.
Din 2019, și după 6 ani de anchetă, procurorii DIICOT Alba se chinuie rău cu dosarul în care i-au inculpat și trimis în judecată pe Ioan Eugen Sighiartău, Gavril Sighiartău, Gelu Petrică Sighiartău, Gavril Sighiartău jr, Tabita Mihaela Ani, Leia Eugenia Coman. Din 2019, procurorii încearcă să obțină undă verde de la judecătorul de cameră preliminară pentru probatoriul din dosar, pentru a începe judecata pe fond. Asta ca să nu mai vorbim că după doi ani de cameră preliminară, instanța de la Tribunalul Alba a dispus eliminarea interceptărilor efectuate de DIICOT ale convorbirilor și comunicărilor telefonice și a interceptărilor convorbirilor purtate prin intermediul sistemelor informatice și înregistrări trafic de date. De asemenea, instanța a constatat nulitatea relativă a trei ordonanțe ale procurorilor, din 2015 și 2018, dar și a rapoartelor de constatare efectuate în baza acestora.
Fiindcă au căzut probe importante din dosar, evident că întreg probatoriul trebuia refăcut, iar asta necesita timp, astfel că procurorii DIICOT Alba au cerut, în final, restituirea cauzei.
După încă un an, respectiv în 2022, inculpații, mai puțin Leia Eugenia Coman, au fost trimiși din nou în judecată, tot la Tribunalul Alba.
Timp de doi ani însă, dosarul a fost pe post de minge de ping-pong între Tribunalul Alba și Tribunalul Bistrița-Năsăud, iar ÎCCJ a decis ca instanța competență să judece cauza este cea din Alba, judecătorul de cameră preliminară a ajuns la concluzia că această cauză nu mai este de competența DIICOT, astfel că probele existente la dosar sunt lovite de nulitate absolută.
Curtea de Apel a trimis dosarul din nou în camera preliminară
Procurorii DIICOT nu s-au lăsat cu una cu două, și după ce judecătorul de cameră preliminară a decis ca dosarul să le fie restituit, aceștia au formulat contestație la Curtea de Apel Alba-Iulia.
Instanța de cameră preliminară de aici a răsucit, însă, cu 180 de grade decizia tribunalului. Astfel, instanța a respins excepția necompetenţei materiale a organelor de urmărire penală, respectiv a DIICOT, și a dispus totodată rejudecarea cauzei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Alba. Evident a fost anulată și decizia de restituire a cauzei la parchet.
“În temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a și b Cpp raportat la art. 347 Cpp, admite contestaţia formulată de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, împotriva încheierii finale de cameră preliminară nr. 40/11.11.2024 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Alba în dosar nr. 3781/112/2022/a1 și a încheierii penale din data de 11.10.2024, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Alba în același dosar, pe care le desființează în integralitate, şi procedând la o nouă judecată în aceste limite:
În temeiul art. 345 alin. 1 şi alin. 2 Cpp raportat la art. 281 alin. 1 lit. b1) Cpp și art. 22 din OUG nr. 78/16.11.2016, respinge excepția necompetenţei materiale a organelor de urmărire penală – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, invocată de inculpaţii SIGHIARTĂU GAVRIL, SIGHIARTĂU IOAN EUGEN,SIGHIARTĂU GELU PETRICĂ, SIGHIARTĂU GAVRIL, zis Gabriel (junior), ANI TABITA MIHAELA, SIGHIARTĂU (FOSTĂ BIRIŞ) IONELA CRISTINA şi de partea responsabilă civilmente SC TABITA TOUR SRL. Dispune rejudecarea cauzei de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Alba. Dispune reluarea procedurii de Cameră Preliminară începând cu momentul punerii în discuție a restului cererilor și excepțiilor formulate de către inculpați sau ridicate din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară, asupra cărora nu s-a pronunțat în primul ciclu procesual. Ultimul act procedural rămas valabil de la care procesul penal trebuie să-şi reia cursul îl reprezintă încheierea de ședință din data de 13.09.2024. În temeiul art. 275 alin. 3 Cpp cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţa Camerei de Consiliu, astăzi, 20.02.2025”, a decis judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Alba-Iulia.
Cum a motivat Tribunalul Alba admiterea excepțiilor invocate de apărare
În toamna anului trecut, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Alba a ajuns la concluzia că dosarul nu mai este de competența DIICOT, astfel că probele existente la dosar sunt lovite de nulitate absolută.
“În acest context reiese că la data la care s-a dispus restituirea cauzei la DIICOT-Serviciul Teritorial Alba Iulia niciuna dintre infracţiunile care făceau obiectul dosarului nr 129/D/P/2012 nu mai erau de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Chiar dacă la data de 17.09.2021 când procurorul de caz a dispus reluarea urmăririi penale, potrivit dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) Cod procedură penală, doar competenţa materială şi competenţa personală a instanţelor judecătoreşti, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente era sancţionată cu nulitatea absolută, cu toate acestea, judecătorul de cameră preliminară reţine faptul că prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 302/2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17 iulie 2017, s-a statuat faptul că soluţia legislativă cuprinsă în art. 281 alin. (1) lit. b) Cod procedură penală care nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituţională.
Judecătorul de cameră preliminară apreciază că reglementarea competențelor organelor judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității, principiu ce se constituie într-o componentă a statului de drept, aceasta deoarece o regulă esențială a statului de drept este aceea că atribuțiile/competențele autorităților sunt definite prin lege.
Principiul legalității presupune, în principal, că organele judiciare acționează în baza competenței pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar, subsecvent, presupune că acestea trebuie să respecte atât dispozițiile de drept substanțial, cât și pe cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competență, iar în acest sens, dispozițiile art. 58 din Codul de procedură penală reglementează instituția verificării competenței de către organul de urmărire penală, care este dator să își verifice competența imediat după sesizare, iar dacă constată că nu este competent să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală, fie să dispună de îndată, prin ordonanță, declinarea de competență, fie să trimită de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea sesizării organului competent.
În ceea ce priveşte efectele deciziilor Curţii Constituţionale, judecătorul de cameră preliminară are în vedere faptul că prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 874/2018, s-a reţinut că potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“, art. 31 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, consacră efectele deciziilor Curții Constituționale, respectiv aplicarea pentru viitor și caracterul general obligatoriu al acestora, iar în interpretarea dispozițiilor menționate, Curtea a reținut, în ceea ce privește efectele unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, că „decizia de constatare a neconstituționalității face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor“ (Decizia nr. ### din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008). În aceste condiții, decizia de constatare a neconstituționalității se va aplica în privința raporturilor juridice ce urmează a se naște după publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I – facta futura.
Astfel, începând cu data de 17 iulie 2017, necompetenţa materială a organului de urmărire penală este sancţionată cu nulitatea absolută.
Potrivit dispoziţiilor art. 280 alin. (1) Cod procedură penală, încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal atrage nulitatea actului în condiţiile prevăzute expres de prezentul cod, astfel, nulitatea este sancţiunea procesuală ce poate fi dispusă de un organ judiciar care are drept urmare desfiinţarea totală sau parţială a actelor procesuale sau procedurale efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează desfăşurarea procedurilor penale.
Judecătorul de cameră preliminară reţine faptul că nulitatea nu produce efecte ope legis, ci are ca efect desfiinţarea actului efectuat cu încălcarea dispoziţiilor procedurale numai dacă fiind invocată de părţi, subiecţi procesuali principali sau din oficiu în cursul procesului penal, este constatată de judecătorul de cameră preliminară sau de instanţă. (…)
Astfel, judecătorul de cameră preliminară apreciază că la momentul la care s-a emis primul rechizitoriu în dosarul nr. 129D/P/2012, înregistrat pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr. ####/107/2019, organul de urmărire penală s-a dezinvestit, rechizitoriul reprezentând nu doar actul prin care s-a finalizat urmărirea penală, dar prin care s-a şi sesizat instanţa de judecată.
La momentul la care s-a dispus reluarea urmăririi penale conform ordonanţei din data de 17.09.2021, urmare a admiterii cererilor şi excepţiilor formulate în dosar nr. ####/107/2019 şi a dispunerii restituirii dosarului la DIICOT-Serviciul Teritorial Alba Iulia, organul de urmărire penală avea obligaţia de a-şi verifica competenţa şi pe care de consecinţă să-şi decline competenţa în favoarea organului de urmărire penală competent.
În acest sens, judecătorul de cameră preliminară nu împărtăşeşte punctul de vedere exprimat de procurorul de caz în argumentarea soluţiei de respingere a excepţiei invocate în cursul urmăririi penale, judecătorul apreciind că disp. art. 22 al. 1 din OUG 78/2016 nu mai erau incidente la acel moment.
În acest sens, judecătorul de cameră preliminară reţine că, art. 22 din OUG 78/2016 prevede că:
«(1) Cauzele înregistrate la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se soluţionează de către această structură specializată.
(2) Toate actele procesuale sau procedurale, precum şi toate lucrările, inclusiv actele de sesizare a instanţelor de judecată efectuate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor sunt şi rămân valabile».
Art 22 din OUG 78/2016 instituie un caz de prorogare legală de competenţă dar care vizează doar cauzele înregistrate la DIICOT anterior intrării în vigoare la OUG 78/2016 şi care se soluţionează de către această structură specializată şi care, în viziunea judecătorului de cameră preliminară, erau în curs de soluţionare la DIICOT.
Or, în cazul de faţă, DIICOT s-a dezinvestit prin emiterea rechizitoriului iniţial înregistrat pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr. ####/107/2019, astfel că, la momentul la care Tribunalul Alba a dispus restituirea cauzei la DIICOT şi s-a dispus reluarea urmăririi penală, procurorul avea obligaţia de a-şi verifica competenţa şi asta chiar dacă urmărire penală se efectua sub acelaşi număr de dosar.
Prin urmare, în viziunea judecătorului de cameră preliminară disp. art. 22 din OUG 78/2016 s-au aplicat în dosarul de urmărire penală în intervalul de timp de la data intrării în vigoare a OUG 78/2016 şi până la data emiterii rechizitoriului iniţial înregistrat pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr. ####/107/2019. Ulterior restituirii cauzei la DIICOT, independent de discuţia dacă dosarul s-a înregistrat sau s-a reînregistrat, revenea procurorului de caz sarcina de a-şi verifica competenţa, nemaifiind incidente disp, art. 22 sus-menţionate.
Astfel, judecătorul de cameră preliminară apreciază faptul că începând cu data de 17.09.2021, competenţa de soluţionarea a cauzei nu mai revenea DIICOT, astfel că orice act de urmărire penală efectuat în cauză este lovit de nulitate absolută şi implicit şi rechizitoriul adică actul ce le include, este deopotrivă nelegal, deoarece respectarea principiului legalităţii a cărui importanţă a fost subliniată prin Decizia nr. ###/2017 a Curţii Constituţionale a României impunea declinarea de competenţă în favoarea parchetului competent.
În ceea ce priveşte mijloacele de probă administrate în cauză după data de 17.09.2021 judecătorul de cameră preliminară reţine faptul că aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 342 Cod procedură penală, în procedura camerei preliminare, se urmăreşte rezolvarea chestiunilor ce ţin exclusiv de legalitatea trimiterii în judecată şi de legalitatea administrării probelor.
În conformitate cu prevederile art. 102 Cod procedură penală, probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal, fiind astfel prevăzut în mod expres principiul legalităţii ce presupune utilizarea numai a mijloacelor de probă strict şi limitativ prevăzute de lege şi doar în condiţiile prevăzute de aceasta.
Judecătorul de cameră preliminară reține că o probă este legală dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este legal, iar aceasta presupune legalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei, iar la stabilirea caracterului echitabil al procedurii în ansamblul său, trebuie să se țină seama dacă au fost respectate drepturile apărării. (…)
Având în vedere faptul că în prezenta cauză, judecătorul de cameră preliminară a constatat necompetenţa materială a DIICOT de a efectua urmărirea penală începând cu data de 17.09.2021, judecătorul de cameră preliminară va constata că toate mijloacele de probă administrate după data de 17.09.2021 au fost obţinute de un organ de urmărire penală necompetent material, aspect ce atrage nulitatea absolută a mijloacelor de probă astfel administrate şi implicit a rechizitoriului.
Pentru considerentele anterior indicate, în temeiul art. 102 Cod procedură penal raportat la art. 281 alin. (1) lit. b1) Cod procedură penală, va constata nulitatea absolută ca urmare a administrării acestora de un organ de cercetare penală necompetent şi pe cale de consecinţă va dispune excluderea tuturor mijloacelor de probă administrate după data de 17.09.2021.
În ceea ce priveşte restul cererilor şi excepţiilor invocate de inculpaţi şi de partea responsabilă civilmente SC Tabita Tour, prin avocaţi aleşi, inclusiv excepţia neregularității actului de sesizare al instanţei invocată din oficiu de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bistrița – Năsăud şi admisă de acesta prin încheierea penală din data de 13.08.2023, având în vedere soluţia dată în cauză, judecătorul de cameră preliminară apreciază că nu mai este necesară analizarea acestora, urmând ca acestea să fie avute în vedere la momentul refacerii urmăririi penale.
Având în vedere toate aceste aspecte, pentru toate considerentele de fapt şi de drept invocate, judecătorul de cameră preliminară, va admite excepția necompetenţei materiale a organelor de urmărire penală- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism-Serviciul Teritorial Alba-Iulia (…)”, a arătat Tribunalul Alba în motivarea sentinței pe data de 11 octombrie 2024.
