Raiffeisen Bank a fost implicată de-a lungul anilor în multiple controverse care au afectat încrederea clienților și imaginea sa publică. Printre cele mai grave acuzații aduse băncii se numără relațiile comerciale suspecte cu firme rusești implicate în industria de apărare, ceea ce a atras atenția autorităților americane și a pus banca în pericol de sancțiuni.
După cum bine știm, rufele se spală în familie. Raiffeisen Bank și-a protejat copiii ascunzând sub preș belelele acestora.
De asemenea, problemele tehnice frecvente, calcularea eronată a dobânzilor la credite și închiderea bruscă a Raiffeisen Digital Bank din România au generat nemulțumiri în rândul clienților, care se plâng de lipsa de transparență și de sprijin din partea instituției financiare.
Delapidarea făcută de un directoraș de sucursală
Mai mult decât atât, Raiffeisen Bank a încercat să mușamalizeze un caz grav de delapidare în care angajați ai băncii au fost implicați în deturnarea unor sume importante de bani din conturile clienților.
În loc să colaboreze transparent cu autoritățile și să protejeze interesele celor afectați, Raiffeisen Bank ar fi încercat să minimalizeze impactul scandalului și să ascundă detalii esențiale despre modul în care s-a produs frauda.
Aceste acțiuni pun la îndoială integritatea instituției și capacitatea sa de a asigura siguranța financiară a celor care își încredințează economiile acestei bănci.
Directorașul de sucursală care și-a băgat gheruțele adânc în conturile clienților
Ilieș Florin Teodor, fost director al unei sucursale Raiffeisen Bank, a fost condamnat definitiv în urma unui proces de lungă durată. Acesta a fost găsit vinovat de delapidare, după ce a deturnat fonduri în valoare de peste 115.000 de lei. Cazul, care a fost investigat pe parcursul a mai bine de un deceniu, scoate la iveală o serie de nereguli în gestionarea banilor din interiorul instituției bancare.
Totul a început în 2011, când Ilieș Florin Teodor, profitând de poziția sa în cadrul băncii, ar fi deturnat fondurile mai multor clienți prin diverse operațiuni fictive și transferuri nejustificate. Acesta a utilizat mai multe metode prin care a ascuns sumele sustrase, direcționându-le spre conturi greu de urmărit sau justificându-le prin tranzacții interne.
Potrivit anchetatorilor, Ilieș Florin Teodor nu a acționat la întâmplare, ci a creat un mecanism prin care sifona constant sume mici de bani din mai multe conturi. Această metodă i-a permis să rămână nedetectat o bună perioadă de timp.
În plus, fiind director de agenție, avea acces privilegiat la sistemele bancare interne și putea autoriza anumite tranzacții fără verificări suplimentare. De multe ori, acesta folosea documente falsificate sau crea operațiuni fictive prin care „mutase” bani dintr-un cont în altul înainte de a-i extrage.
Metodele folosite
Transferuri fictive: muta bani din conturile unor clienți către alte conturi intermediare pe care le controla.
Modificarea sumelor de retragere: autoriza tranzacții mai mari decât cele solicitate de clienți și încasa diferența.
Împrumuturi pe numele unor clienți: a reușit să aprobe linii de credit fără ca beneficiarii reali să știe.
Închiderea frauduloasă a unor conturi: clienții care și-au închis conturile au descoperit, ulterior, că înregistrările din sistem erau falsificate.
Abuzurile lui Ilieș Florin Teodor au ieșit la iveală abia în 2011, când mai multe firme au început să constate lipsuri în conturile lor. SC Lena SRL, una dintre cele mai afectate firme, a sesizat banca, iar aceasta a demarat o anchetă internă. Inițial, banca a încercat să mușamalizeze cazul, pentru a evita un scandal public, însă sumele lipsă erau prea mari pentru a fi trecute cu vederea.
Când firma a cerut explicații oficiale, Ilieș Florin Teodor a încercat să justifice retragerile prin documente pe care ulterior expertizele grafologice le-au dovedit a fi falsificate. După refuzul băncii de a acoperi paguba, SC Lena SRL a depus o plângere penală, ceea ce a dus la deschiderea unui dosar de delapidare.
Ilieș Florin Teodor vs firmele păgubite
Procesul a fost unul de durată, instanța pronunțând inițial o sentință în februarie 2024. Însă, în urma apelului formulat de una dintre părțile civile, SC Lena SRL, Curtea de Apel Cluj a admis contestația și a modificat sentința inițială.
Astfel, instanța a decis că Ilieș Florin Teodor este obligat să restituie prejudiciul de 115.308,79 lei, la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu data de 15 februarie 2011, până la plata efectivă a sumei. În schimb, apelurile formulate de inculpat și alte părți civile au fost respinse ca nefondate.
În ciuda gravității faptelor, fostul director a scăpat de o pedeapsă cu închisoarea, instanța hotărând că răspunderea penală poate fi soluționată prin restituirea prejudiciului și suportarea unor cheltuieli judiciare. Acest aspect ridică întrebări cu privire la modul în care justiția românească tratează astfel de infracțiuni, în special în cazurile în care sumele delapidate sunt considerabile.
Gigi Becali vs Raiffeisen Bank
Un alt caz notoriu care a evidențiat practicile discutabile ale băncii este cel al lui Gigi Becali, căruia Raiffeisen Bank i-a închis conturile după ce a fost vizat de investigații ale DNA.
În timp ce banca a motivat această decizie prin conformarea la reglementările privind spălarea banilor, Becali a acuzat instituția că acționează la presiunile procurorilor și că îi blochează accesul la propriile fonduri.
Acest incident a ridicat întrebări despre modul în care Raiffeisen tratează clienții importanți și despre limitele impuse de bănci în gestionarea relațiilor cu persoanele investigate.
Sistemul bancar nu folosește protecție cu noi, clienții
Cazul este unul reprezentativ pentru o problemă mai largă a sistemului bancar, unde controlul intern și supravegherea activităților financiare lasă uneori loc abuzurilor. Situații similare au fost raportate, ceea ce demonstrează vulnerabilitatea sistemului în fața fraudelor comise de persoane aflate în funcții de conducere.
Hotărârea Curții de Apel Cluj este definitivă, iar fostul director bancar trebuie acum să returneze suma sustrasă.
