Președintele Klaus Iohannis a anunțat că își va da demisia pe 12 februarie, în contextul procedurii de suspendare inițiate de Parlament. Decizia vine după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și prelungirea mandatului său într-un mod controversat.
Într-o declarație de presă susținută astăzi, Klaus Iohannis a anunțat că va demisiona din funcția de președinte al României peste două zile. Decizia vine în momentul în care Parlamentul a demarat procedura de suspendare împotriva sa, iar șeful statului a explicat că dorește să evite o criză politică majoră.
„Peste puține zile, Parlamentul României va vota suspendarea mea și România va intra în criză, pentru că se declanșează referendumul. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și, din păcate, în plan extern. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni, despre viitorul țării. Vom fi efectiv de râsul lumii.”
Președintele a subliniat că nu consideră justificată această procedură, afirmând că nu a încălcat niciodată Constituția. Cu toate acestea, pentru a evita un impas politic și a proteja imaginea României pe plan internațional, a ales să demisioneze.
Suspendare vs demisie
Anunțul Administrației Prezidențiale a venit la scurt timp după ce Birourile reunite ale Parlamentului au stabilit că cererea de suspendare va fi dezbătută mâine, în plen, de la ora 10:00. Varianta demisiei a fost până acum exclusă de Klaus Iohannis, însă perspectiva suspendării ar fi adus retragerea tuturor privilegiilor de fost șef al statului, un aspect care a cântărit greu în decizia sa.
În spatele acestei crize politice stă o situație fără precedent în România: anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională, care a dus la prelungirea mandatului lui Iohannis. Deși Constituția prevede clar că un mandat prezidențial este de cinci ani și poate fi prelungit doar prin lege organică în caz de război sau de catastrofă, situația actuală a fost intens dezbătută de juriști și politicieni.
Ce urmează pentru România?
Odată cu demisia lui Klaus Iohannis, România intră într-o nouă etapă politică tensionată. Procedura de tranziție va fi gestionată conform prevederilor constituționale, însă rămân multe întrebări despre impactul pe termen scurt și lung asupra scenei politice și a imaginii externe a țării.
Plecarea sa din funcție pe 12 februarie deschide calea pentru o nouă competiție prezidențială, însă rămâne de văzut cum vor reacționa partidele politice și ce efecte va avea această decizie asupra stabilității țării.
Citește și: Şefii SIE Gabriel Vlase, Eugen Mihail-Nedelcu și Ioan Octavian Brița, în topul milionarilor din Servicii
