Considerată parte din zona industrială a Bistriței, unde ani de zile a funcționat producătorul TeraPlast, dar și alte firme mai mici, strada Zefirului a fost lăsată de izbeliște de municipalitate, dar n-a făcut cu ochiul nici investitorilor, care s-au concentrate pe zone mai „prietenoase”. Lucrurile par să se schimbe însă, un investitor pregătind acolo un bloc cu 6 etaje, iar municipalitatea se gândește să pună la pământ fosta centrală termică a orașului și să facă acolo facilități pentru bistrițeni.
Haite de câini, blocuri cu garsoniere minuscule și personaje dubioase, cam asta face parte din peisajul de pe strada Zefirului, parte din fosta zonă industrială a orașului până de curând. Acolo a funcționat ani de zile TeraPlast, căreia i-a luat locul Inspectoratul de Jandarmi Județean, dar și fosta centrală de termoficare a orașului.
Zona a fost luată la un moment dat în calcul de investitori, însă puținele proiecte care vizau strada Zefirului au fost abandonate. O firmă cu profituri modeste, Genesis Masada Company plănuiește acolo un bloc cu 6 etaje, pentru care are un certificat de urbanism încă dle la mijlocul anului trecut.
Potrivit memoriului depus la Agenția pentru Protecția Mediului se plănuiește un imobil mixt de locuințe colective, birouri și servicii, cu o suprafață construită de 1043 de metri pătrați, cu un regim de înălțime S+P+4E +2 Er și cu 74 de apartamente. La parter ar urma să fie amenajate 9 spații comerciale, la etajele 1-4 câte 14 apartamente pe nivel, la etajul al V-lea 12 apartamente, iar la etajul al VI-lea 6 apartamente.
Dezvoltatorul are la dispoziție 3.000 de metri pătrați, unde vrea să amenajeze și parcare pe 90 de mp, spații verzi pe 1.437, care va include și un loc de joacă pentru copii pe 4.53 de metri pătrați. Investitorul se angajează să pună la dispoziție 74 de locuri de parcare pentru apartamente și 7 pentru spațiile comerciale de la parter. Valoarea investiției este estimată la 7,6 milioane de lei, lucrările urmând să fie finalizate în 36 de luni. Inițial, dezvoltatorul plănuia acolo un bloc cu 8 etaje, însă proiectul a fost modificat și s-a renunțat la două etaje, optându-se pentru un regim de înălțime de 4+2 Er.
TeraPlast a renunțat la proiectul din zonă
Și TeraPlast care încă mai deține teren acolo, deși o parte importantă a fost deja vândută către Inspectoratul de Jandarmi Județean, plănuia acolo un proiect imobiliar, la care însă a renunțat. Pentru acest proiect, TeraPlast se asociase cu Alfa Construct Parteners, acord încheiat în anul 2020, care însă a încetat în anul 2022, de comun acord.
„Decizia vine ca efect al climatului complex de pe piața construcțiilor, care a generat creșteri ale prețurilor materialelor de construcții, coroborate cu evoluția accelerată a costurilor cu energia și combustibilii, care impactează semnificativ costurile cu furnizorii și materialele aferente proiectului imobiliar”, susținea producătorul, într-un comunicat de presă.
În același comunicat de presă, TeraPlast preciza că rămâne deschis la vânzarea terenului de 2 hectare investitorului imobiliar care vrea să dezvolte proiectului, cu PUZ-ul deja obținut.
Proiectul era cel puțin ambițios, prevăzând construirea, în patru etape, a șase blocuri, care însumau peste 240 de apartamente și peste 350 de locuri de parcare, dintre care 100 situate în subteranul imobilelor construite. Lotul de teren unde urma să fie dezvoltat acest proiect este vecin cu cel deținut de Genesis Masada Company.
Dezvoltatorul a și mizat pe acest proiect, întrucât acesta obținuse acordul, printr-un Plan Urbanistic Zonal, să ridice în zonă blocuri de 9 etaje. Odată creat un „precedent”, acesta îi dădea dreptul dezvoltatorului să ceară certificatul de urbanism pentru un imobil cu 8 etaje.
Cele 6 imobile urmau să aibă regim de înălțime diferit. Unele urmau să aibă S+P+3E+ER, altele S+P+5E+ER și altele S+P+6E+ER. Pe o suprafață de cca. 2.000 mp, la parterul unora dintre clădiri, urmau să fie amenajate spații comerciale și birouri. Din cele 2 hectare de teren, cca. 6.000 mp aveau destinația de spații verzi. În spatele Alfa Construct Parteners, care trebuia să suporte costurile de construire, se aflau Gavrilă Urs, care mai are în portofoliu astfel de proiecte, deși nu la fel de grandioase și Doru Ciocan, om de afaceri apropiat PSD.
Genesis Masada Company a fost înregistrată în 2019 și are doar un angajat. Pentru anul 2023 a raportat o cifră de afaceri de doar 130.000 de lei și un profit de nici 50.000 de lei. Datoriile ajungeau la 2,6 milioane de lei. Ceva mai bine a dus-o în 2022, când raporta o cifră de afaceri de 190.000 de lei și un profit de 100.000 de lei.
Dezvoltatorul imobiliar pare să aibă legături cu Actor Assets SRL, societatea care deține fosta bibliotecă județeană, pe care plănuia s-o pună la pământ și să construiască în locul său un imobil de locuințe.
Municipalitatea are planuri cu fosta uzină termică a orașului
Și Primăria Bistrița are planuri pe strada Zefirului, lăsată de izbeliște nu doar de dezvoltatori, ci și de autoritățile locale. La doi pași de proiectul imobiliar de pe Zefirului se află fosta uzină de termoficare a orașului, lăsată în paragină încă din anul 2004.
Construcțiile se află în stare avansată de degradare, iar autoritățile locale n-au mișcat niciun deget acolo, deși Consiliul Local aproba încă din 2022 un proiect de hotărâre care viza trecerea construcțiilor respective din domeniul public în domeniul privat al municipiului Bistrița, dar și demolarea, casarea și valorificarea a tot ce e acolo.
Gabriel Lazany vrea să pună în practică hotărârea de Consiliu Local de acum trei ani și să declare zona de utilitate publică, pentru a face obiectul unui proiect de regenerare urbană.
Este vorba despre o suprafață de teren de 35.604 metri pătrați, pentru care, în toamna anului trecut s-a și cerut o investigare detaliată și evaluare a riscului de contaminare. Terenul a fost declarat sit contaminat, din cauza depozitării combustibililor, în anul 2006. În 2021, Agenția pentru Protecția Mediului a cerut o investigare detaliată și evaluare a riscului.
Într-o conferință de presă recentă, primarul Gabriel Lazany a precizat că așteaptă ideile arhitecților pentru regenerarea urbană a zonei, luând în calcul dărâmarea clădirilor care au compus uzina de termoficare cu excepția turnului, care ar urma să fie integrat în proiect.
Acolo, edilul ar vedea inclusiv o cafenea panoramică sau un lift panoramic, având în vedere că dărâmarea sa ar avea costuri foarte mari pentru a se putea proteja clădirile din jur de unda cauzată de implozie.
„Dacă am putea să îl integrăm într-un proiect, eu aș prefera să-l păstrăm. Dărâmarea lui ridică câteva probleme: costurile foarte mari, iar dacă se face implozie, să-l dinamităm, unda seismică care se face poate afecta structura clădirilor din jur, dacă nu se sapă un tranșeu imens în jurul lui, ceea ce va ridica iarăși costuri foarte, foarte mari. Sunt zone care au fost transformate din zone industriale și dată utilitate publică, unde aceste turnuri de Proditerm au fost păstrate. În București, într-un astfel de turn a fost integrată o roată panoramică”, spunea Gabriel Lazany, la o conferință de presă.
