Directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete, spune că bugetul pe 2025 este optimist, iar guvernul se aşteaptă ca toate lucrurile să meargă perfect, de la creşterea economică, care va ajuta încasările, până la frânarea cheltuielilor.
Confederaţia Patronală Concordia înglobează ca afaceri 26% din PIB şi 2.500 de companii. Directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete, spune că bugetul pe 2025 este optimist, iar guvernul se aşteaptă ca toate lucrurile să meargă perfect, de la creşterea economică, care va ajuta încasările, până la frânarea cheltuielilor.
„Creşterea pe venituri pare mare şi nu ne dăm seama de unde vine scăderea deficitului. O mare parte din creşterea de venituri vine din PNRR. Estimează că vor intra 26 mld. lei din PNRR, probabil sunt toate tranşele acolo”, spune Radu Burnete, potrivit Mediafax.
Ministerul de Finanţe a publicat, joi noapte, proiectul de buget pe anul 2025
Veniturile la buget ar urma să crească cu 16%, în vreme ce cheltuielile cresc cu 10% şi, ca atare, deficitul ar urma ca la final de an să fie de 7% din PIB, de la 8,7% din PIB în 2024.
Radu Burnete, care conduce executiv Concordia, organizaţie care face parte din Consiliul Tripartit şi merge la consultări la guvern pe deciziile care afectează mediul de business, spune că guvernul actual a promis că măsurile intrate în vigoare la început de an – creşterile de taxe şi îngheţările de salarii şi pensii din sistemul public – vor fi de ajuns ca deficitul să rămână în 2025 în ţinta asumată.
„Reprezentanţii guvernului ne-au spus că nu vor mai exista creşteri de taxe anul acesta şi vom reuşi să bifăm creşterile de venituri doar cu pachetul de la finalul anului şi ce tăieri vor fi anul acesta. Pare greu de crezut că vom reuşi să ţinem frâiele anul acesta. Mai ales dacă nu sunt serioşi cu eficientizarea cheltuielilor publice”, spune Burnete.
Guvernul este optimist cu privire la creşterea economică, spun reprezentanţii mediului de business
Prognoza de creştere economică pe care se bazează bugetul de stat este de 2,5%, la care se adaugă inflaţia, care ajută bugetul de stat.
„Suntem expuşi la economia Germană, care este expusă la tarifele vamale. E un mare semn de întrebare dacă economia va creşte în parametrii prognozaţi, mai ales la industrie. Pesimismul pe care noi îl resimţim este destul de mare. Sunt multe investiţii care au fost puse pe hold”, a mai spis Radu Burnete.
Nadina Nedelea, director executiv al Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), a adăugat că industria mobilei, care era exportator net, a scăzut ca productivitate cu 30% în ultimii ani şi 2025 nu se anunţă mai bun, în condiţiile date.
„Industria mobilei aducea un plus la balanţa comercială de 1,5 mld. euro. Valoarea producţiei industriale de la 2016 la 2023 a scăzut cu 35%. Din cauza preţurilor la lemn, energie şi costul cu oamenii. Romsilva, dacă creşte preţurile, cresc preţurile şi din administrare privată”, a spus Nadina Nedelea.
Citește și: Cine îl scapă pe primarul din Sinaia de arestul preventiv și îi plătește cauțiunea
Nevoia de reforme. In campania electorală pentru alegerile parlamentare PNL a venit cu un plan de reforme, propus de Ilie Bolojan menit să schimbe modul de funcționare a statului român, prin eficientizarea administrației și reducerea risipei, după cum urmează:
1. Reducerea numărului de parlamentari la 300, conform voinței românilor exprimată prin vot la referendumul din 2009;
2. Debirocratizarea și fuzionarea agențiilor publice, pentru o administrație mai suplă, mai eficientă și mai rapidă, cu mai puține piedici pentru cetățeni și antreprenori;
3. Reducerea cheltuielilor cu demnitarii prin reducerea numărului de miniștri, de secretari de stat și șefi de agenții;
4. Descentralizarea administrației publice prin mutarea deciziilor trebuie mai aproape de autoritățile locale care cunosc cel mai bine nevoile comunităților lor. Descentralizarea propusă de Ilie Bolojan asigură un stat mai funcțional și mai eficient.
5. Reducerea subvențiilor pentru partidele politice care trebuie să fie responsabile față de alegători, să se concentreze pe performanță și transparență, fără a fi dependente de banii publici.
Pe de altă parte, România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (euroregiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
Prin reducerea numărului de judete s-at reduce automat si numărul de agentii si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
De aceea si aici e nevoie de o comasare a satelor astfel încât să rezulte comune cu minimum 5000 de locuitori capabile să-si asigure cheltuielile de functionare din bugete proprii.
Amintim că încă din anul 2023 când presedintele Camerei Deputatilor era Marcel Ciolacu a fost depus la parlament un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României. (Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Ulterior, proiectul de lege a ajuns si la senat în timp ce presedintele senatului ajunsese Nicolae Ciucă, dar nici acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Ulterior a fost depus la parlament un nou proiect de lege din partea grupului parlamentar USR, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României in care se prevede comasarea judetelor actuale în 8 structuri administrative echivalente cu regiunile de dezvoltare create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene pentru a coordona dezvoltarea regională necesară în vederea aderării României la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE.
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
De aceea, guvernul actual Ciolacu-2 nu trebuie să mai tergiverseze lucrurile ci să ia proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, pentru a fi adoptat de actualul parlament acum când a ajuns cutitul la os din cauza deficitului bugetar excesiv.