Doi foști deputați de Bistrița-Năsăud au dat în judecată Camera Deputaților și Secretariatul General al Camerei Deputaților, din cauză că anul trecut au rămas fără pensiile de parlamentari, după ce au fost abrogate prevederile legale în baza cărora au obținut aceste drepturi. Până la finalul procesului pe fond Curtea Constituțională a declarat neconstituționale articolele de lege prin care li s-au tăiat pensiile de serviciu foștilor aleși care aveau dreptul să intre în rândurile pensionarilor și care la data intrării în vigoare a noii legi aveau cel puțin un mandat complet în Parlamentul României. Așa că cei doi foști deputați și-au recăpătat pensiile speciale înapoi, însă au cerut în instanță ca Legislativul să le plătească daune moratorii pentru perioada în care au fost privați de plata sumelor cuvenite.
Pe 26 iunie 2023 parlamentarii au adoptat în ședință comună Legea nr. 192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, care prevedea încetarea plății indemnizațiilor pentru limită de vârstă acordate deputaților și senatorilor. Adică eliminarea pensiilor de serviciu – așa numitele pensii speciale – pentru parlamentari.
Legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României pe data de 28 iunie 2023 și a intrat în vigoare începând cu data de 1 iulie același an.
Drept urmare, deputații și senatorii care ajunseseră la vârsta de pensionare și primeau la momentul respectiv pensii de serviciu, au primit înștiințări de la secretariatele celor două camere ale Parlamentului că, începând cu data de 1 iulie 2023, nu vor mai beneficia de respectiva indemnizație specială.
Bineînțeles că au urmat o serie de procese în instanță, iar printre cei care au contestat nou lege s-au numărat și doi foști deputați din Bistrița-Năsăud: Doina Pană și Ioan Aurel Rus.
Au cerut anularea ordinelor
Cei doi au cerut în instanță anularea Ordinelor de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă emise, obligarea pârâţilor – Camera Deputaților și Secretariatul Camerei Deputaților – la repunerea in plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă începând cu data de 01.07.2023 la zi.
Iniţial, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, care și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București.
“În motivarea acţiunii au făcut reclamanţii un istoric detaliat privind reglementările legale care, de-a lungul timpului, au instituit indemnizaţia pentru limită de vârstă a parlamentarilor precum şi o expunere pe larg a dispoziţiilor din diverse decizii ale Curţii Constituţionale pe care le apreciază relevante.
Au arătat în esenţă reclamanţii că au avut calitatea de deputați, în Parlamentul României, funcții de demnitate publică în virtutea cărora, la încheierea mandatului și cu întrunirea cerințelor complementare de vârstă avute în vedere de cadrul normativ aplicabil situației acestora juridică, în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, au dobândit dreptul la indemnizația pentru limită de vârstă, sumă ce reprezintă un drept la pensie, mai exact o pensie de serviciu, inclusă în sfera drepturilor de asigurări sociale. Au mai arătat că prin ordinele contestate s-a dispus încetarea plății indemnizațiilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 192/2023
În ceea ce privește motive de nelegalitate a Ordinelor de încetare la plată a indemnizației pentru limită de vârstă, reclamanții au învederat că acestea încălcă prevederilor art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăților fundamentale; art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării şi art. 16 din Constituția României; principiul neretroactivității legii; art. 1 alin. 5 din Constituția României; precum și art. 147 alin. 4 din Constituția României privind forța obligatorie a Deciziilor Curții constituționale a României nr. 261/2022, nr. 900/2020 și nr. 279 din 22.03.2006”, a reținut instanța din cererile de chemare în judecată depuse de cei doi foști deputați.
CCR i-a salvat
Până ca procesul să ajungă la final, alți trei foști aleși din Vrancea (unul PSD și doi care au fost membri FSN) aflați în aceeași situație cu Doina Pană și Ioan Aurel Rus, au atacat noua lege la Curtea Constituțională.
În data de 28 noiembrie 2023, CCR a decis că Legea 192/2023 este constituțională, dar cu o… excepție: în măsura în care nu se aplică deputaţilor/senatorilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet anterior intrării sale în vigoare.
Drept urmare, în baza deciziei CCR toate ordinele emise de secretariatele generale ale celor două camere ale Parlamentul României prin care s-a dispus încetarea plăţii îndemnizației pentru limită de vârstă au fost anulate, iar foștii aleși pensionari, fie că au acționat în instanță sau nu, au reintrat în drepturi, recuperându-și retroactiv și sumele neachitate începând cu 1 iulie 2023.
Vor dobânzi pentru perioada în care nu și-au primit pensiile! Instanța a spus NU
La câteva zile după decizia CCR, cei doi foști deputați bistrițeni au avut o nouă cerere în instanță: plata de daune moratorii, respectiv actualizarea debitului principal cu rata inflaţiei şi cu dobânda legală.
Dacă la primul capăt de cerere, instanța practic nu a mai avut ce judeca, foștii deputați fiind repuși în drepturi, cel de-al doilea capăt de cere nou introdus a fost respins, deoarece a considerat că indemnizaţiile pentru limită de vârstă cuvenite reclamanţilor au fost sistate în baza unor dispoziţii legale, care la momentul emiterii, se bucurau de prezumţia de constituţionalitate.
“În ce priveşte cererea de obligarea a pârâţilor la actualizarea debitului principal cu rata inflaţiei şi cu dobânda legală tribunalul reţine în soluţionarea acestui capăt de cerere dispoziţiile art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I și art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, conform cărora:
«Art. 1.531. – Repararea integrală
(1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării.
(2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit”
Art. 1.535. – Daunele moratorii în cazul obligațiilor bănești
(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic».
Prin urmare, dacă actualizarea sumelor cu rata inflaţiei se cuvine ca efect al respectării dreptului debitorului de a obţine repararea integrală a prejudiciului cauzat prin neexecutarea unei obligaţii, dobânda legală reprezintă daunele moratorii cuvenite pentru neexecutarea la scadenţă (executarea cu întârziere) a unei obligaţii de plată.
Acordarea daunelor compensatorii şi/sau moratorii în baza dispoziţiilor legale anterior citate este condiţionată de existenţa unei culpe a debitorului în neexecutarea/executarea cu întârziere a unei obligaţii ce îi revenea.
În cauză, tribunalul constată că ordinele 3174/29.12.2023 (emis pentru Pană Doina-Adriana) şi 3235/29.12.2023 (emis pentru Rus Ioan-Aurel) de repunere în plată a indemnizaţiilor pentru limită de vârstă cuvenite reclamanţilor au fost emise ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 678/211.2023.
Cu privire la efectele acestei decizii tribunalul reţine că prin Decizia 678/2023 Curtea Constituţională a reţinut că «(…) decizia de constatare a neconstituționalității se va aplica în privința raporturilor juridice ce urmează a se naște după publicarea sa în Monitorul Oficial – facta futura, însă, având în vedere faptul că excepția de neconstituționalitate este, de principiu, o chestiune prejudicială, o problemă juridică a cărei rezolvare trebuie să preceadă soluționarea litigiului cu care este conexă (…) (…) și un mijloc de apărare care nu pune în discuție fondul pretenției deduse judecății (…), Curtea a reținut că aceasta nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, prin aplicarea deciziilor de constatare a neconstituționalității numai raporturilor juridice care urmează a se naște, deci unor situații viitoare ipotetice, întrucât și-ar pierde caracterul esențialmente concret. Așadar, Curtea a stabilit că aplicarea pentru viitor a deciziilor sale vizează atât situațiile juridice ce urmează a se naște – facta futura, cât și situațiile juridice pendinte și, în mod excepțional, acele situații care au devenit facta praeterita».
De asemenea, prin Decizia 678/2023 Curtea Constituţională a reţinut că: «art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, instituie o regulă de aplicare în timp a normelor legale constatate neconstituționale, regulă care se aplică în mod prioritar, dată fiind forța juridică superioară a normei constituționale, în raport cu normele generale de drept tranzitoriu, cuprinse în acte normative cu forță juridică inferioară».
În fine, prin Decizia 678/2023 Curtea Constituţională a reţinut că: «o decizie de admitere a excepției de neconstituționalitate se aplică în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării acesteia – cauze pendinte, în care respectivele dispoziții sunt aplicabile – indiferent de invocarea excepției până la publicarea deciziei de admitere, întrucât ceea ce are relevanță în privința aplicării deciziei Curții este ca raportul juridic guvernat de dispozițiile legii constatate ca fiind neconstituționale să nu fie definitiv consolidat. În acest mod, efectele deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional se produc erga omnes».
Cu alte cuvinte, normele declarate ca neconstituţionale s-au bucurat, anterior pronunţării deciziei Curţii, de o prezumţie de constituţionalitate, neputând fi reţinut, de aceea, caracterul ilicit al conduitei pârâtei, care a sistat indemnizaţiile pentru limită de vârstă cuvenite reclamanţilor în baza unor dispoziţii legale ce se bucurau de prezumţia de constituţionalitate, astfel că sub acest aspect acţiunea se dovedeşte ca nefondată şi urmează a fi respinsă”, explică Tribunalul București în motivarea hotărârii.
Sentința nu este definitivă și a fost atacată de ambii reclamanți la Curtea de Apel București, unde un prim termen în dosar a fost stabilit la începutul lunii februarie.
