Omul de afaceri Pavel Sângeorzan, prin societatea sa Valsecmar SRL, cere Agenției pentru Protecția Mediului acord de mediu pentru a continua să exploateze marmură la Anieș, în Parcul Național Munții Rodnei. Culmea, aceeași carieră i-a și adus probleme penale anii trecuți după ce n-a respectat legislația în vigoare.
Firma Valsecmar SRL, care aparține omului de afaceri Pavel Sângeorzan cere Agenției pentru Protecția Mediului să-I permită să continue să extragă marmură din Parcul Național Munții Rodnei, pe o suprafață de 3 hectare, situate în zona Anieș.
Terenul în suprafață de 3 hectare este numit în rapoartele depuse la Agenția pentru Protecția Mediului drept neproductiv și a fost scos din fondul forestier în anul 1972. Licența de exploatare, obținută în 1999, a tot fost prelungită pe perioade de câte 5 ani, ultima prelungire urmând să expire în luna aprilie a acestui an.
În condițiile în care Agenția pentru Protecția Mediului îi va da undă verde lui Pavel Sângeorzan să continue exploatarea, acesta va face lucrări de decopertare și va extrage minereul folosind dinamită și gel exploziv. Stația de prelucrare este situate la 7 kilometri de cariera de exploatare.
„Menționăm că materialul rezultat va fi transportat periodic către stația de procesare situate pe alt amplasament, prin urmare nu există suprafețe de haldare permanente. Menționăm că pentru desfășurarea activității nu este necesară modificarea caracteristicilor drumului de acces (1200 de m). Prin urmare nu sunt propuse lucrări de lărgire sau lungire a acestuia. Se va asigura monitorizarea continua a drumului de acces, astfel încât activitatea să respecte condițiile de protecție a mediului”, se arată în raportul depus la Agenția pentru Protecția Mediului, depus de SRL-ul lui Sângeorzan.
Sângeorzan a preluat exploatarea începută în 1971!
Exploatarea zăcământului a început în anul 1971 de către întreprinderea INEUL Năsăud. Aceasta a făcut lucrăril de amenajare a perimetrului, care au inclus și defrișarea pădurii și redarea la schimb Ocolului Silvic Bistrița-Năsăud a unui teren agricolde trei hectare. Tot atunci a fost făcut drumul de acces de4,3 km, care au necesitat, de asemenea, o defrișare.
În anul 1981, activitatea este întreruptă, din cauza costurilor de transport ridicate, lipsa energiei electrice și a gradului de recuperare în blocuri redus. Ulterior, zăcământul a fost exploatat sporadic de diferiți agenți economici. Licența de exploatare ajunge la Pavel Sângeorzan în anul 2005.
În perioada următoare, dacă i se prelungește licența, Pavel Sângerozan vrea să mobilizeze în carieră 31 de angajați, care vor munci câte 8 ore pe zi, 10 luni pe an, în perioada 1 februarie 30 noiembrie.
„Se vor lua măsuri de refertilizare a solului și replantare în zonele în care vegetația nu se dezvoltă normal. În baza informațiilor obținute prin programul de monitorizare se vor executa orice lucrări de refacere a mediului care se impun”, se mai arată în raportul depus de societate la APM.
Procurorii au pus ochii pe Pavel Sângeorzan, din cauza carierei
Această carieră i-a și adus probleme de natură penală lui Pavel Sângeorzan în urmă cu câțiva ani. Prin HG 2003/04.03.2023 a fost delimitate rezervațiile biosferei, parcurile naționale și parcurile naturale. La fel s-a întâmplat și cu Parcul Național Munții Rodnei, care, după această dată, a ajuns să includă și cariera Anieș- Valea Secii, situată foarte aproape de limita sudică a parcului.
O altă ordonanță de urgență de la final de 2005, interzice pe teritoriul ariilor protejate a parcurilor naționale exploatarea oricăror resurse minerale regenerabile
Începând cu anul 2006, SC Valsecmar SRL nu a mai obținut Autorizație de Mediu de la autoritatea competentă în domeniul mediului pentru efectuarea de lucrări de exploatare în cariera Anieș-valea Secii și în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ANRM – CITRM Bistrița nu a mai avizat programe anuale pe perioada 2006 – 2019 pentru această carieră.
Interesant este că licența de exploatare, deținută inițial de Macon SRL Deva și preluată abia de prin 2004 – 2005 de Valsecmar a fost valabilă până pe data de 1 ianuarie 2019. Ținând cont că respectiva carieră face parte încă din 2005din perimetrul Parcului Național Munții Rodnei, iar exploatarea a fost și este însă interzisă, este la fel de interesant cum de aceasta nu a fost retrasă în condițiile în care a devenit practic inutilă.
Garda de Mediu a constatat în această perioadă mai multe contravenții pe care le-a și sancționat. Într-un răspuns dat acum câțiva ani de Garda de Mediu pentru Gazeta de Bistrița se precizează că în perioada 2014-2019, au fost aplicate 265 de sancțiuni contravenționale în valoare de 3.687.000 lei. De asemenea, în perioada amintită au fost sesizate organele de cercetare penală în 4 cauze.
Sângeorzan avea tupeul să ceară statului român despăgubiri de 1,3 mil euro
În 2006, Pavel Sângeorzan declara public pentru România Liberă că nu este dispus să înceteze activitatea de exploatare în carieră dacă nu va fi despăgubit de stat cu suma de 1,3 milioane de euro, echivalentul investiției făcute acolo. Pavel Sângeorzan susținea că a făcut investițiile în cariera de marmură aflată la marginea Parcului Național Munții Rodnei înainte ca acesta să-și extindă granițele peste terenul pe care se afla cariera.
„Atunci, eu am concesionat cariera pentru 99 de ani. După ce s-a extins parcul, mi s-a interzis să mai lucrez cu toate că este proprietatea mea, nu m-a despăgubit nimeni și mai am și 40 de oameni care lucrează acolo și care rămân pe drumuri. Dacă primesc un milion de euro nu am nimic împotrivă ca statul să facă ce vrea cu ariile lui protejate. Până atunci voi continua să exploatez marmura, indiferent câte amenzi îmi va da Garda de Mediu sau altcineva. Dacă trebuie să fac închisoare, o să fac, numai că vreau să știu cine răspunde pentru că 40 de angajați ai mei rămân pe drumuri” declara Sângeorzan, care recunoștea practic că nu deține autorizație de mediu pentru activitatea de exploatare a marmurei.
Procurorii au început atunci o cercetare penală pentru nerespectarea măsurilor de sistare temporară a activității în carieră. Omul de afaceri a scăpat de probleme, primit neînceperea urmăririi penale și, se pare, își vede în continuare de treabă cu cariera de la Anieș.
Pentru anul 2023, Valsecmar raporta o cifră de afaceri de 11 milioane de lei și un profit net de doar 26.000 de lei. Datoriile ajungeau la 14 milioane de lei. Cu un an în urmă, în 2022, SRL-ul raporta o cifră de afaceri de 9,7 milioane de lei și un profit de 156.340 de lei, iar în 2021, Valsecmar raporta o cifră de afaceri de 8,9 milioane de lei și un profit de 65.229 de lei. Datoriile se apropiau de 8 milioane de lei la acea dată.
Andreea Radu
